Intelegerea autismului: definitie, simptome, trasaturi, cauze si tratament

Actualizat: 03 Aprilie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Spitalul de Psihiatrie Voila

Ce este autismul


Autismul este o afectiune cronica si care se manifesta diferit de la o persoana la alta, influentand abilitatile motorii, intelectuale si sociale. Persoanele cu autism pot prezenta tipare distincte de invatare, de comportament, de gandire, de comunicare si de interactiune in comparatie cu cele care nu sufera de aceasta tulburare.

Aspectul de "spectru" al TSA subliniaza diferentele considerabile in ceea ce priveste tipurile de simptome si severitatea acestora la persoanele afectate.

Semne precoce si simptomatologie

Simptomele autismului apar, de obicei, inainte de varsta de trei ani, fiind adesea identificate prin interactiunile sociale, capacitatea de reactie la stimuli si abilitatile de comunicare.

Simptomele de baza includ:
• Comportamente repetitive: Angajarea in actiuni repetitive, cum ar fi baterea mainilor, si manifestarea de suferinta pentru schimbari minore in rutine.
• Provocari sociale: Dificultati in stabilirea contactului vizual, in urmarirea conversatiilor si in intelegerea opiniilor celorlalti.
• Sensibilitati senzoriale: Sensibilitate crescuta sau scazuta la inputuri senzoriale precum gustul, lumina si mirosul, care pot afecta semnificativ functionarea zilnica.
• Interese speciale: Interes intens sau concentrat pentru anumite subiecte, adesea cu excluderea altor activitati.
• Exprimarea emotionala: Probleme in exprimarea verbala a emotiilor sau a nevoilor, alaturi de provocari in angajarea in jocuri de prefacatorie sau interactiuni sociale.

Importanta depistarii timpurii

Identificarea semnelor de autism la inceputul vietii este cruciala, deoarece interventia timpurie poate imbunatati semnificativ rezultatele.

Semnele care pot sugera necesitatea unei evaluari profesionale includ:
• Lipsa zambetului sau a bucuriei expresive pana la sase luni.
• Lipsa balbaitelor sau a gesticularilor, cum ar fi aratatul cu degetul sau salutul cu mana, pana la 12 luni.
• Absenta cuvintelor simple pana la 16 luni si a frazelor de doua cuvinte pana la 24 de luni.
• Orice pierdere a achizitiilor anterioare de vorbire, balbaita sau abilitati sociale la orice varsta.

Diagnostic

Diagnosticul autismului implica observarea comportamentelor si a etapelor de dezvoltare, evaluarile putand include chestionare privind simptomele autismului, monitorizarea dezvoltarii, teste de auz si teste IQ.

Chiar daca autismul poate fi diagnosticat in mod cert inca de la varsta de doi ani, este posibil ca unele persoane sa primeasca un diagnostic mai tarziu in viata, ceea ce subliniaza faptul ca nu este niciodata prea tarziu pentru evaluare si interventie.

Prevalenta

Aparitia tulburarii de spectru autist se intinde pe toate grupurile etnice, rasiale si socio-economice, aratand impactul larg raspandit al acestei conditii.

In mod particular, autismul este diagnosticat la unul din 54 de copii de opt ani, conform datelor oferite de Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC), accentuand prevalenta sa in societate.

Prevalenta acestei tulburari arata o tendinta de crestere de-a lungul anilor, estimarile sugerand rate de crestere intre 10 si 17% in perioadele recente. In Romania, prevalenta autismului in randul indivizilor tineri este particular de ridicata, studiile indicand rate de pana la 14,3% in randul anumitor grupe de varsta.

Disparitati de gen in autism

O caracteristica notabila a demografiei tulburarilor de spectru autist este prevalenta mai mare in randul baietilor comparativ cu fetele, fiind de patru ori mai frecventa la baieti.

Aceasta diferenta semnificativa intre sexe ridica intrebari legate de factorii care stau la baza acestei situatii, precum factori genetici, diferente in structura creierului si criteriile utilizate pentru diagnosticare.

Diferenta de gen subliniaza necesitatea de cercetare si strategii de sprijin specifice pentru fiecare gen, in scopul de a aborda si sprijini eficient provocarile unice intampinate de baieti si fete cu tulburari de spectru autist.

Reflectie asupra ratelor in crestere

Cresterea ratelor diagnosticelor de autism a generat discutii intre cercetatori, profesionisti din domeniul sanatatii si public, referitoare la factorii care contribuie la aceasta tendinta. O parte din aceasta crestere poate fi atribuita unei mai bune constientizari si criteriilor de diagnosticare, dar necesita de asemenea o intelegere mai profunda a factorilor de mediu, genetici si sociali care pot influenta dezvoltarea tulburarilor de autism.

Cresterea prevalentei subliniaza si mai mult necesitatea de servicii accesibile si cuprinzatoare pentru a sprijini persoanele cu tulburari de spectru autist si familiile acestora, adaptandu-se la cererea in crestere pentru interventii si resurse.

Intelegerea prevalentei si a datelor demografice ale TSA este esentiala pentru factorii de decizie politica, educatori, furnizori de servicii medicale si comunitati in scopul de a aloca resursele in mod eficient, a dezvolta interventii specifice si a sprijini nevoile diverse ale persoanelor cu autism si ale familiilor acestora.

Pe masura ce cercetarea continua sa exploreze complexitatea TSA, abordarea societatii fata de sprijinirea persoanelor cu TSA trebuie sa evolueze pentru a asigura ca toti cei afectati de autism pot duce o viata implinita si plina de sens.

Cauze

Etiologia tulburarii de spectru autist (TSA) este multifatetata, cu un mix de factori genetici si de mediu care joaca un rol fundamental. In ciuda cercetarilor extinse, cauzele exacte ale TSA raman partial intelese, subliniind complexitatea acestei afectiuni de neurodezvoltare.

Influente genetice

Un numar substantial de cercetari indica faptul ca genetica este un factor-cheie in dezvoltarea TSA. Studiile arata ca faptul de a avea un frate sau o sora cu autism creste semnificativ riscul, sugerand o componenta ereditara. Cu toate acestea, este important de retinut ca, desi genetica este o piesa semnificativa a puzzle-ului, ea nu explica pe deplin aparitia TSA. Aproximativ 20% din cazurile de autism pot fi legate direct de cauze genetice, subliniind ca si alti factori contribuie la dezvoltarea afectiunii.

Factori de mediu

Influentele de mediu din timpul dezvoltarii prenatale sunt, de asemenea, considerate semnificative in intelegerea TSA. Factori precum expunerea la anumite medicamente in timpul sarcinii si varsta parintilor in momentul conceptiei au fost asociate cu un risc crescut de TSA. In mod specific, varsta avansata a tatalui si nasterea prematura au fost identificate ca factori de risc, ceea ce indica impactul potential atat al mediului prenatal, cat si al geneticii parintilor asupra probabilitatii de a dezvolta TSA.

Conceptii gresite despre cauze

Este esential sa se risipeasca miturile si conceptiile gresite despre cauzele TSA, in special teoria demitizata care leaga vaccinurile de autism. Cercetarile ample au demonstrat in mod concludent ca vaccinurile nu cauzeaza TSA. Aceasta dezinformare a fost infirmata de numeroase studii, subliniind importanta de a ne baza pe dovezi stiintifice atunci cand discutam despre cauzele autismului.

Nivelurile de functionare

Tulburarea de spectru autist se caracterizeaza printr-o gama larga de simptome si dizabilitati, ceea ce a dus la identificarea a trei niveluri functionale ale autismului. Aceste niveluri ajuta profesionistii si familiile sa inteleaga gravitatea afectiunii si sa adapteze sprijinul si interventiile in consecinta.

Nivelul 1: Functionare inalta

Persoanele diagnosticate cu nivelul 1 de TSA, adesea denumite autism de inalta functionalitate, se confrunta de obicei cu provocari in situatii sociale si pot prezenta comportamente restrictive sau repetitive. In ciuda acestor provocari, acestia au nevoie, in general, de un sprijin minim pentru a se descurca in viata de zi cu zi si pot mentine un grad semnificativ de independenta. Cu toate acestea, s-ar putea sa se lupte cu subtilitatile interactiunii sociale si ale comunicarii, cum ar fi intelegerea limbajului non-literar sau mentinerea prieteniilor.

Nivelul 2: Severitate moderata

Persoanele cu autism de nivelul 2 au nevoie de un sprijin mai substantial. Acestea intampina dificultati sociale mai pronuntate si pot avea dificultati semnificative in comunicarea verbala si nonverbala. Gestionarea comportamentelor repetitive si navigarea in schimbarile de rutina sau de mediu pot fi, de asemenea, o provocare pentru persoanele de la acest nivel. Interventiile de sprijin, inclusiv terapia logopedica si terapiile comportamentale, sunt adesea necesare pentru a le ajuta in functionarea lor zilnica si in interactiunea sociala.

Nivelul 3: Sever

Nivelul 3 TSA se caracterizeaza prin provocari severe care afecteaza in mod semnificativ capacitatea individului de a functiona independent. Persoanele cu acest nivel de autism pot avea abilitati de comunicare verbala foarte limitate, daca au vreuna, si intampina dificultati profunde in interactiunile sociale. Ele prezinta adesea comportamente repetitive si o rezistenta extrema la schimbare, ceea ce poate avea un impact asupra vietii de zi cu zi a lor si a celor care le ingrijesc. Persoanele cu autism de nivel 3 au nevoie, de obicei, de un sprijin extins si continuu in mai multe domenii ale vietii.

Evolutia modului de intelegere a autismului

Manualul de diagnostic si statistic al tulburarilor mentale, editia a cincea (DSM-5), a introdus aceste niveluri de TSA, marcand o schimbare semnificativa fata de editiile anterioare, care clasificau autismul in subtipuri distincte, cum ar fi sindromul Asperger si tulburarea generalizata de dezvoltare nespecificata in alt mod (TPD-NOS).

Aceasta schimbare reflecta intelegerea actuala a autismului ca fiind un spectru de afectiuni cu manifestari variate, mai degraba decat tulburari distincte. Intelegerea nivelurilor functionale ale TSA este cruciala pentru dezvoltarea unor planuri de tratament personalizate care sa raspunda nevoilor specifice ale fiecarui individ.

Diagnosticul si interventia timpurie raman factori-cheie in imbunatatirea rezultatelor, permitandu-le celor cu TSA sa isi atinga potentialul maxim. Pentru parintii, ingrijitorii si persoanele care cauta mai multe informatii despre diagnosticul, nivelurile si sprijinul pentru TSA, o multitudine de resurse sunt disponibile de la organizatii de sanatate de renume si grupuri de sustinere a autismului. Aceste resurse ofera indrumari valoroase pentru a naviga prin provocarile si oportunitatile asociate cu tulburarea de spectru autist.

Tratament si interventii

Tratamentul tulburarii de spectru autist este multifactat, adaptat pentru a satisface nevoile diverse ale indivizilor din intregul spectru. Nu exista o abordare universala; in schimb, tratamentele sunt personalizate pentru a aborda simptome, provocari si puncte forte specifice.

Interventii comportamentale si de dezvoltare

O piatra de temelie a tratamentului pentru TSA este analiza comportamentala aplicata (ABA), o terapie care utilizeaza intarirea pentru a incuraja comportamentele si abilitatile dezirabile. ABA, impreuna cu alte strategii, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala (CBT), tratamentul cu raspuns pivotal si interventia comportamentala intensiva timpurie, se concentreaza pe imbunatatirea abilitatilor sociale, a comunicarii si a invatarii.
Terapia cognitiv-comportamentala (CBT): Vizeaza dezvoltarea strategiilor de adaptare pentru gestionarea anxietatii si imbunatatirea abilitatilor de comunicare sociala.
Tratamentul de raspuns pivotal: Are ca scop cresterea motivatiei si a capacitatii de a initia comunicarea cu ceilalti.
• Interventie comportamentala intensiva timpurie: Conceputa pentru copiii mici, subliniind importanta sprijinului timpuriu pentru dezvoltare.

Terapii educationale

Programele educationale individualizate (IEP) sunt cruciale pentru copiii cu TSA, oferind un sprijin educational adaptat. Scolile si serviciile de educatie speciala joaca un rol esential in oferirea unor medii de invatare structurate si de sprijin care sa raspunda nevoilor individuale.

Medicamente

Nu exista tratament medicamentos curativ (care sa vindece) TSA, dar anumite medicamente pot ajuta la gestionarea simptomelor, cum ar fi hiperactivitatea, anxietatea sau tulburarile de somn. Utilizarea medicamentelor este intotdeauna analizata cu atentie, concentrandu-se pe bunastarea generala a individului si pe nevoile sale specifice.

Terapii de familie

Sprijinul acordat familiilor si persoanelor care se ocupa de ingrijirea copiilor este un aspect esential al tratamentului pentru TSA. Terapia de familie si programele de formare a ingrijitorilor pot oferi familiilor strategii pentru a sprijini dezvoltarea persoanei dragi, pentru a gestiona comportamentele si pentru a trece peste provocarile zilnice.

Ingrijire integrativa

Pentru unii indivizi, terapiile suplimentare, cum ar fi terapia ocupationala, terapia logopedica si terapia fizica, fac parte integranta din abordarea problemelor senzoriale, imbunatatirea abilitatilor motorii si imbunatatirea comunicarii. Abordarile de ingrijire integrativa asigura un sistem de sprijin cuprinzator care abordeaza toate aspectele vietii individului.

Rolul sprijinului si al comunitatii

A trai cu tulburare de spectru autist sau a ingriji o persoana cu tulburare de spectru autist poate fi o provocare, dar este, de asemenea, plina de oportunitati de crestere si invatare. Grupurile de sprijin, atat online, cat si in persoana, pot oferi resurse nepretuite, experiente comune si un sentiment de comunitate. Accesul la informatii corecte, la grupuri de sustinere si la servicii specializate poate imbunatati calitatea vietii persoanelor cu tulburare de spectru autist si a familiilor acestora.

Concluzii

Tulburarile de spectru autist sunt caracterizate printr-o gama larga de simptome si severitati. Acestea pot varia de la dificultati in interactiunea sociala si comunicare la comportamente repetitive si interese specifice.
Identificarea si interventia timpurie in cazul tulburarilor de spectru autist pot contribui semnificativ la imbunatatirea prognosticului si dezvoltarii ulterioare a copilului. De asemenea, un diagnostic precoce poate facilita accesul la servicii si terapii adecvate.

In concluzie, tulburarile de spectru autist sunt complexe si variate, iar abordarea lor necesita intelegere, sprijin si interventii individualizate pentru a maximiza potentialul de dezvoltare si incluziune a persoanelor cu TSA in societate.

Bibliografie
https://aspirecfs.com/blogs/the-difference-between-autism-screening-and-diagnosis
https://www.cdc.gov/ncbddd/autism/facts.html
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24814559/
https://www.crossrivertherapy.com/autism/autism-in-europe-all-the-facts


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Clinica Aproape
Tel: 0722187700
Bucuresti, Bld. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 13A, Sector 1
CLINICA VIA MENTIS
Tel: 0775271001
Bucuresti, Str Bardului Nr 5

Medici

DR RUSU DENISA
Psihiatrie - CLINICA VIA MENTIS
Bucuresti, 0775271001
DR DOLIȘ LAURA CRISTINA
Psihiatrie - CLINICA VIA MENTIS
Bucuresti, 0775271001

Citeste si despre:

Simptome la copii - semnificatii posibile Afectiuni renale fara simptome Avortul spontan - diagnostic, semne si simptome Viata ta poate depinde de ele: semne si simptome ale unor afectiuni grave Gastrita cronica la copii. Cauze, simptome si tratament Aparate auditive moderne si tehnologie de ultima generatie Bolile de inima: simptome specifice Menopauza (simptome, substitutie hormonala, tratament alternativ) 10 moduri de a reduce simptomele sindromului premenstrual 5 afectiuni grave care nu prezinta simptome Simptome care pot fi periculoase in sarcina
Cere sfatul medicului ×