Anxietatea - cum iti afecteaza viata?
Generalitati
Anxietatea face parte din viata fiecaruia. Este un sentiment de teama, care creeaza o stare de alerta.
Poate fi experimentata inaintea sustinerii unui discurs in public sau inaintea unui interviu pentru un post.
Biologic, ea este un motor al motivatiei care te determina sa actionezi, dar si sa constientizezi potentialele pericole care te pandesc.
Cuprins articol
Simptomele anxietatii
Ingrijorarea este normala la oameni de toate varstele. Ea se manifesta printr-o senzatie tensionata in stomac, un sentiment sporit de constientizare a ceea ce se intampla in jur, o usoara teama sau chiar un sentiment de groaza. Probleme de concentrare, oboseala, iritabilitate, neliniste, insomnie sunt alte cateva semne ale anxietatii.
Anxietatea poate varia ca severitate, de la usoara, la debilitanta. In cel din urma caz este vorba despre anxietate generalizata, fobii specifice, tulburare obsesiv-compulsiva sau atac de panica. Acest grup de tulburari afecteaza o proportie importanta a persoanelor si necesita sfatul unui specialist in tulburari psihice.
Atunci cand devine cronica, anxietatea reprezinta o problema, intrucat influenteaza negativ calitatea vietii. In cazurile severe, ritmul cardiac creste pentru a trimite mai mult sange catre muschi si mai mult aer la plamani, astfel incat organismul sa poata face fata posibilelor amenintari.
Apare un sentiment acut de teama, inclusiv frica de moarte, tremur, ameteli, slabiciune, dificultati de respiratie, transpiratie excesiva, senzatie de frig sau de supraincalzire, amorteala, furnicaturi in maini, palpitatii, dureri in piept. In mod ideal, aceste stari dispar odata ce amenintarea trece si corpul isi revine la normal.
Cel mai adesea, anxietatea este confundata cu stresul, insa in realitate este mult mai complicata. In vreme ce stresul are in majoritatea cazurilor influente externe, anxietatea reprezinta un raspuns intern, lucru care o face mai dificil de gestionat.
Efectele anxietatii
Anxietatea poate avea efecte negative asupra sistemului imunitar, metabolic si cardiovascular si poate conduce la atrofia hipocampului – o structura a creierului implicata in memoria de lunga durata si in orientarea spatiala.
Pe langa hipocamp, si alte structuri ale creierului pot avea de suferit dupa expunerea prelungita la anxietate.
Este vorba despre structuri ale creierului care sunt direct implicate in trairea emotiilor de frica si anxietate, precum amigdala si cortextul prefrontal, care pot suferi dereglari importante in activitatea neuronala, precum supraactivare sau subactivare.
De asemenea, tulburarile de anxietate elibereaza hormoni de stres precum cortizolul sau adrenalina in exces, iar expunerea pe termen lung la aceasta secretie crescuta de hormoni de stres poate fi daunatoare, atat asupra creierului, cat si asupra altor organe sau sisteme (cresterea in greutate, probleme digestive, dureri de cap, boli cardiovasculare, probleme de somn si multe altele).
Potrivit Harvard Medical School, poate exista o legatura intre tulburarile de anxietate si dezvoltarea sindromului intestinului iritabil, dupa o infectie intestinala. Tulburarile de anxietate pot provoca probleme digestive precum varsaturi, diaree sau constipatie.
De asemenea, anxietatea poate duce si la pierderea poftei de mancare, dar si la lipsa de interes pentru sex.
Asupra sistemului cardiovascular, tulburarile de anxietate pot cauza cresterea ritmului cardiac, palpitatii si dureri toracice. Poate totodata sa creasca riscul de dezvoltare a unor boli cardiovasculare precum hipertensiunea arteriala si a evenimentelor coronariene.
Din cauza efectelor ei asupra sistemului respirator, anxietatea poate creste riscul spitalizarilor in cazul in care suferiti de BPOC (boala pulmonara obstructiva cronica) sau sa inrautateasca simptomele astmului.
Studiile clinice au aratat faptul ca aceste efecte nu sunt complet ireversibile. Pot fi tinute sub control cu exercitii fizice si cu medicatie anti-depresiva si/sau anxiolitica.
Preventia joaca un rol la fel de important. Tratamentul anxietatii duce la ameliorarea acestor simptome si la o scadere a riscului de a dezvolta tulburari comorbide.
Complicatiile pe termen lung ale anxietatii includ:
- Tulburarea Depresiva Majora;
- diverse tulburari digestive;
- insomnie;
- durere cronica;
- dificultati in functionarea zilnica in mai multe domenii: sociale, munca, scoala sau familie;
- abuz de substante;
- ganduri suicidare.
Optiuni de tratament
Anxietatea are doua metode principale de tratament, iar acestea sunt reprezentate de psihoterapie si medicamente. In unele cazuri, anxietatea necesita combinatia celor doua metode si pot fi necesare cateva incercari si erori pentru a se descoperi metodele de tratament care functioneaza cel mai bine.
Psihoterapia
Psihoterapia mai este cunoscuta si sub denumirea de terapie prin vorbire sau consiliere psihologica. Aceasta metoda de tratament implica colaborarea cu un specialist in domeniu.
Terapia cognitiv-comportamentala este cea mai eficienta forma de psihoterapie pentru tratarea anxietatii. In general, terapia cognitiv comportamentala este un tratament pe termen scurt ce se concentreaza pe invatarea abilitatilor specifice prin care simptomele se pot imbunatati. De asemenea, aceasta terapie are ca scop revenirea treptata la activitatile ce sunt evitate din cauza anxietatii.
Terapia cognitiv-comportamentala poate include terapia prin expunere, in care obiectul sau situatia care declanseaza starea de anxietate sunt expuse treptat, astfel incat sa poata fi construita o senzatie de incredere, iar persoana in cauza sa poata gestiona situatia si simptomele anxietatii.
Tratamentul medicamentos
Exista mai multe tipuri de medicamente ce pot ajuta la ameliorarea simptomelor induse de anxietate. Doza si tipul acestor medicamente sunt prescrise in functie de tipul de tulburare de anxietate suferita.
De asemenea, in prescrierea medicamentelor contra anxietatii trebuie luate in calcul si afectiunile de sanatate mintala sau fizica asociate. De exemplu, anumite antidepresive sunt, de asemenea, utilizate pentru a trata tulburarile de anxietate.
In cazuri limitate, medicul poate prescrie alte tipuri de medicamente, cum ar fi sedativele (benzodiazepinele) sau beta-blocantele. Aceste medicamente sunt indicate pentru ameliorarea pe termen scurt al simptomelor produse de anxietate si nu sunt destinate utilizarii pe termen lung, putand provoca dependenta.
Inainte de inceperea sau stoparea administrarii medicamentelor de acest tip se indica solicitarea parerii unui expert. De asemenea, intotdeauna trebuie discutat cu medicul despre beneficiile, riscurile si posibilele efecte secundare ale medicamentelor.
Stilul de viata
In timp ce multe persoane anxioase au nevoie de psihoterapie sau medicamente pentru a gestiona conditia, modificarile stilului de viata pot, de asemenea, sa faca diferenta. Exista cateva metode prin care acest lucru poate fi facut, iar acestea includ:
• Practicarea exercitiilor fizice in mod regulat – activitatea fizica imbunatateste starea de spirit, promoveaza sanatatea si reduce stresul;
• Evitarea consumului de alcool si droguri – aceste substante pot provoca sau agrava anxietatea. Daca intervine dependenta, poate fi necesar sprijinul unor terapeuti specializati;
• Renuntarea la fumat si cafea – atat nicotina cat si cofeina pot agrava anxietatea;
• Reducerea stresului – anumite tehnici de gestionare a stresului si de relaxare pot fi extrem de folositoare. Dintre exemple fac parte meditatia si yoga;
• Urmarea unui plan de somn optim – somnul trebuie sa fie o prioritate, iar acesta trebuie sa aiba o durata de aproximativ 8 ore pe noapte;
• Alimentatia – concentrarea asupra unei alimentatii sanatoase este extrem de importanta. Aceasta cuprinde utilizarea legumelor, fructelor, cerealelor si pestilor.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
