Afectiunile hepatice si impactul consumului crescut de grasimi
Legatura dintre alimentatie si sanatatea ficatului
O alimentatie bogata in grasimi nesanatoase, precum cele saturate si trans, poate afecta grav sanatatea ficatului.
Excesul de grasimi se depune in celulele hepatice sub forma de trigliceride, ducand la aparitia steatozei hepatice (ficat gras).
Daca dezechilibrul alimentar persista, ficatul se poate inflama, ceea ce favorizeaza aparitia steatohepatitei non-alcoolice (NASH), iar in timp, aceasta evolutie poate duce la fibroza, ciroza si chiar cancer hepatic.
Cuprins articol
Cum se manifesta ficatul gras?
Ficatul este cel mai mare organ din corp, fiind situat in cadranul drept al abdomenului.
Ficatul are roluri esentiale pentru organism, in sinteza proteica, filtrare si detoxifiere.
O mare parte din sangele ce dreneaza intestinul va ajunge intai in ficat.
Astfel toate componentele dietei zilnice ajung sa fie metabolizate, intr-o masura variabila, in tesutul hepatic.
Ficatul gras non-alcoolic sau steatoza hepatica reprezinta patologia principala ce apare din cauza dietei nepotrivite.
Ficatul gras poate aparea si in urma consumului de alcool, independent de dieta zilnica (ficat gras alcoolic).
Steatoza hepatica este insa precursoare pentru alte afectiuni hepatice mai grave, ulterioare.
Inflamatia hepatica devina cronica, ducand la fibroza, ciroza si in cazuri severe insuficienta hepatica cu necesar de transplant hepatic.
Ficatul gras non-alcoolic afecteaza 1 din 10 persoane la nivel mondial.
Desi este normal ca ficatul sa contina un anumit procent de grasime, orice trece de 10% este considerat patologic.
Cauze si factori de risc
Desi pare intuitiv, consumul de grasimi alimentare nu este singura cauza de steatohepatita.
Steatoza hepatica sau ficatul gras se instaleaza atunci cand se acumuleaza grasimi, insa orice exces alimentar poate induce aceasta acumulare.
Consumul unui numar prea mare de calorii regulat, pe perioade indelungate, duce la transformarea compusilor alimentari in exces (fie ca sunt proteine, glucide sau grasimi) in grasimi ce se depun in ficat.
S-a observat insa ca majoritatea pacientilor cu ficat gras au o dieta zilnica bogata in grasimi saturate (de origine animala) si implicit hipercalorica, de unde si asocierea.
Initial ficatul reuseste sa elimine caloriile in exces, acestea ramanand neabsorbite, insa in timp, pe masura ce dieta alterata continua, tesutul hepatic isi pierde din functie si este "invadat" de grasimile formate in exces.
Este astfel important sa intelegem ca ficatul gras poate aparea si in randul pacientilor cu dieta hipercalorica, chiar daca aceasta nu este bogata in grasimi.
Consumul a prea multe calorii este mult mai frecvent decat credem, fiind foarte usor de subestimat numarul de kcal din multe alimente.
Desi nu sunt cauze directe, afectiunile metabolice precum obezitatea, diabetul zaharat si dislipidemia reprezinta factori de risc importanti, precum si afectiuni frecvent asociate.
Pacientii cu una dintre aceste afectiuni sunt mult mai predispusi la a face si steatohepatita, dieta bogata in grasimi si calorii fiind originea tuturor problemelor. In ultimii ani s-a studiat intens legatura dintre steatoza hepatica si sindromul metabolic.
Sindromul metabolic cuprinde: hipertensiunea arteriala, obezitatea abdominala, dislipidemie, rezistenta la insulina /diabet zaharat instalat.
Cercetatorii sustin ca aceste patologii, alaturi de steatoza hepatica, au aceiasi factori de risc, urmand ca in viitor ficatul gras sa faca parte, poate, din acest sindrom.
Semne si simptome
Un ficat gras nu produce simptome de sine statator, astfel ca multi pacienti il descopera incidental, in timpul altor investigatii.
In timp insa, in lipsa tratamentului, steatoza hepatica evolueaza spre ciroza cu manifestari clinice importante.
Disconfortul abdominal, fatigabilitatea, icterul, alterarea starii mentale sunt semne specifice a unei ciroze avansate.
Diagnostic
Evaluarea dietei zilnice ar trebui facuta regulat prin discutii cu medicul de familie sau chiar cu un specialist dietetician-nutritionist.
Este ideal sa nu se ajunga ca steatoza hepatica sa fie diagnosticata pentru a face ajustari in stilul de viata.
Daca nu sunteti sigur in legatura cu obiceiurile alimentare, cereti intotdeauna sfatul unui specialist, pentru ca acesta sa va indrume spre un stil de viata mai sanatos, cu o dieta preventiva a ficatului gras.
Analizele de sange ce includ colesterolul total si LDL, glicemia si hemoleucograma va pot indica daca aveti obiceiuri alimentare sanatoase sau daca acestea va influenteaza sanatatea.
Analizele de sange anuale sau o ecografie abdominala de rutina pot confirma prezenta ficatului gras, atunci cand exista deja modificari.
Desigur, afectarea hepatica este reversibila si in acest stadiu, insa cu cat mai repede cu atat mai bine.
Medicul de familie si medicul gastroenterolog in special se pot ocupa de diagnostic si recomandari in aceste cazuri.
Alte patologii hepatice vor fi excluse prin teste imagistice precum CT sau RMN.
Tratament si preventie
Nu exista tratament medical sau chirurgical pentru ficatul gras, insa controlul factorilor de risc si interventiile asupra stilului de viata pot duce la reversibilitate intr-o proportie semnificativa.
Metodele urmatoare sunt importante si foarte utile si in preventie, astfel incat tesutul hepatic sa nu ajunga sa acumuleze caloriile si grasimile in exces.
Recomandarile principale includ:
- Pierdeti din greutate intr-un mod sanatos si progresiv. Limita sanatoasa este de 0.5 kg pe saptamana, prin deficit caloric echilibrat
- Limitati alimentele bogate in trigliceride si colesterol: alimente grase de origine animala. In schimb, folositi grasimi vegetale precum avocado, uleiul de masline, nucile, pestele, in cantitati moderate.
- Limitati consumul de alcool
- Evitati zaharul si in special alimentele dulci din comert; un obicei sanatos este alegerea de a gati prajituri in casa, cu o cantitate controlata de zahar, in loc de a le cumpara
- Deveniti mai activi; chiar si schimbarile mici, precum alegerea scarilor in loc de lift si plimbarile zilnice pot face o diferenta majora
- Mergeti regulat la medic pentru a verifica sanatatea ficatului si a sistemului digestiv in general
- Gestionati diabetul zaharat, hipertensiunea, dislipidemia, obezitatea cu ajutorul medicilor specialisti
Este important ca aceste schimbari sa nu fie privite precum o dieta stricta de scurta durata, ci sa fie schimbari sustenabile pe care le adoptati si mentineti timp indelungat.
Modificarea modului in care ne alimentam zilnic este mai dificila decat pare, astfel ca ajutorul specialistilor poate fi foarte important.
Ficatul gras este un obiect important al cercetarii medicale actuale, astfel ca medicii incearca sa gaseasca medicamente care sa reduca inflamatia si sa favorizeze regresia modificarilor.
Totusi, modificarile dietetice raman cea mai importanta optiune terapeutica si preventiva.
Efectul unei mese bogate in grasimi
Un studiu recent realizat in Germania a investigat efectul unei singure mese bogate in grasimi asupra metabolismului si asupra functiei hepatice.
In studiu au fost inclusi 14 participanti sanatosi, normoponderali, fara alte patologii asociate.
Acestia au consumat o cantitate de ulei de palmier echivalenta unei mese clasice grase, de tip fast-food, consumata zilnic de multe persoane.
Analizele pacientilor dupa o singura masa au aratat:
- Cresterea rezistentei la insulina cu 25%
- Cresterea nivelului de glucagon seric (hormon ce controleaza glicemia)
- Cresterea trigliceridelor hepatice cu 35%
Desigur, aceste modificari initiale nu sunt permanente in cazul persoanelor sanatoase datorita capacitatii de regenerare hepatica si de metabolizare a compusilor.
Experimentul este insa important pentru a sublinia impactul pe care il au alimentele bogate in grasimi asupra organismului.
Concluzie
Consumul crescut de grasimi alimentare nu este aproape niciodata asociat cu rezultate bune asupra sanatatii.
Sindromul metabolic este cu siguranta asociat cu o astfel de dieta, insa si ficatul gras non-alcoolic devine unul dintre diagnosticele foarte frecvente la nivel mondial.
Desi nu doar grasimile alimentare favorizeaza aceasta afectiune, ci orice calorie in exces, alimentele grase sunt prezente in dieta zilnica sau aproape zilnica a acestor pacienti.
Modificarea stilului de viata si a obiceiurilor alimentare reprezinta cheia pentru preventia si tratamentul steatozei hepatice si nu numai.
Bibliografie
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10237441/
https://www.medicalnewstoday.com/articles/315396
https://www.mdpi.com/2072-6643/16/15/2506
https://www.medicalnewstoday.com/articles/315396
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
