Dr Oana-Florentina Andrei
Medic Rezident Geriatrie si gerontologie
Hipoacuzia sau pierderea auzului odata cu varsta este o scadere a capacitatii de a auzi, care cel mai frecvent se petrece intr-un mod treptat.
Este una dintre cele mai frecvente probleme de sanatate care afecteaza adultii in varsta.
Aproximativ una din trei persoane cu varste cuprinse intre 65 si 74 de ani sufera de pierderi de auz, iar aproape jumatate din cei peste 75 de ani au probleme de auz.
Dificultatea de a auzi poate afecta considerabill calitatea vietii prin ingreunarea comunicarii, fie ca e vorva de o alarma sau un apel telefonic.
Astfel sunt afectate relatiile cu prietenii ori familia, ceea ce duce in timp la izolare si singuratate.
Hipoacuzia legata de varsta apare cel mai frecvent in ambele urechi.
Avand in vedere ca se petrece treptat si ca poate fi un proces lent, multi oameni nu isi dau seama imediat ca nu mai aud la fel de bine.
Exista multe cauze ale pierderii auzului odata cu varsta.
Cel mai frecvent apare din cauza unor modificari la nivelul:
- Urechii interne (cel mai frecvent);
- Urechii medii;
- Cailor nervoase care transmit sunetul catre creier.
Alti factori de risc care pot duce la pierderea auzului sunt:
- Expunerea pe termen lung la zgomote puternice (muzica tare sau locuri de munca zgomotoase – constructii, hale industriale, transport feroviar, agricultura etc.);
- Factori ereditari (pierderea auzului poate fi intalnita la mai multi membri ai unei familii);
- Procesul natural de imbatranire (se ingroasa membrana timpanului);
- Alte probleme de sanatate (bolile de inima, diabetul);
- Efecte secundare medicamentoase (unele tratamente de chimioterapie sau unele antibiotice);
- Infectiile;
- Fumatul.
Fiecare persoana poate experimenta simptome diferite.
Cele mai frecvente dintre ele sunt:
- Vorbele altor persoane par balbaite sau neclare;
- Probleme in auzirea sunetelor inalte;
- Dificultati de intelegere a conversatiilor (in special daca exista zgomot de fundal);
- Vocile barbatilor sunt mai usor de auzit decat cele ale femeilor;
- Unele sunete par deranjante sau foarte puternice;
- Tiuit in una sau ambele urechi.
Puneti-va urmatoarele intrebari.
Daca raspundeti cu „da” la doua sau mai multe, sau cu „uneori” la trei sau mai multe, este posibil sa fie nevoie de un control auditiv:
1. Intimpini dificultati de auz cand asculti televizorul sau radioul?
2. Ai dificultati de auz cand mergi la petreceri sau alte evenimente?
3. Te simti frustrat cand porti o conversatie cu membrii familiei din cauza unei probleme de auz?
4. Te simti izolat cand esti intr-un grup din cauza dificultatilor de auz?
5. Ai dificultati de auz cand iti vizitezi rudele, prietenii sau vecinii?
6. Simti ca o dificultatile de auz iti cauzeaza probleme?
7. Crezi ca probleme de auz iti limiteaza viata personala sau sociala?
8. Eviti grupurile de oameni din cauza auzului?
9. Iti vizitezi familia, prietenii sau vecinii mai rar din cauza unei probleme de auz?
10. Te simti inconfortabil cand vorbesti cu prietenii din cauza auzului deficitar?
In cazul unei pierderi bruste de auz este foarte important sa contactati imediat medicul ORL-ist.
Acesta va efectua un consult si un test de auz pentru a identifica atat cauza cat si tipul pierderii de auz.
In functie de diagnostic, va recomanda tratamentul adecvat.
Hipoacuzia poate afecta sanatatea mintala.
Studiile au demonstrat ca adultii varstnici cu pierdere de auz au un risc mai mare de a dezvolta dementa comparativ cu cei care aud normal.
Memoria si concentrarea se deterioreaza mult mai rapid la varstnicii cu hipoacuzie decat la cei fara.
Varstnicii care nu mai aud bine pot deveni depresivi sau se pot izola social din cauza frustrarii sau a rusinii ca nu mai inteleg ce li se spune. Uneori, acestia sunt vazuti ca fiind confuzi, necooperanti sau necomunicativi din cauza problemei de auz. Urmarile acestor situatii sunt izolarea sociala si singuratatea.
Pana si o pierdere foarte usoara a auzului poate fi asociata cu un risc mare de cadere ceea ce poate duce la complicatii serioase la pacientul varstnic fragil.
Totodata, hipoacuzia poate afecta siguranta personala si publica (de exemplu conducerea in siguranta a masinii atunci cand sunetele devin greu de auzit).
In functie de simptomele aparute exista optiuni de tratament sau de optimizare a auzului.
Este recomandat sa ceri sfatul unui specialist in sanatatea auzului.
Medicul de familie, otorinolaringologul si audiologul te pot ajuta in ingrijirea auditiva.
Fiecare are un rol bine definit pentru starea de bine a varstnicului cu hipoacuzie.
- Medicul de familie este, de obicei, primul la care se apeleaza pentru ingrijire medicala. In caz de nevoie, acesta poate indruma catre specialist si poate ajuta la identificarea altor afectiuni care pot crea probleme de auz;
- Otorinolaringologul (ORL) este medicul specializat in diagnosticul si tratamentul bolilor nasului, gatului si urechii. De multe ori acestia colaboreaza cu audioloogi sau sunt chiar supraspecializati pe aceasta ramura;
- Audiologul este specializat in depistarea si masurarea pierderii auditive, in determinarea locului problemei si in recomandarea interventiilor specifice (de exemplu aparate auditive).
Optiunile terapeutice depind de severitatea pierderii de auz.
Exista mai multe optiuni de dispozitive care pot fi de folos.
1. Aparatele auditive – instrumente electronice care pot fi purtate in interiorul sau in spatele urechii.
Ele functioneaza prin amplificarea sunetelor si sunt folosite pentru pierderea usoara pana la moderata a auzului. Acum exista aparate auditive care pot fi achizitionate fara prescriptie medicala, din magazine fizice sau online.
2. Implanturile cohleare – dispozitive electronice mici implantate chirurgical in urechea interna.
Acestea sunt folositoare persoanelor cu surditate profunda sau pierdere severa a auzului.
3. Dispozitive de asistare a auzului – amplificatoare de sunet folosite in principal pentru telefonul mobil sau fix, aplicatii pe smartphone sau tableta sau amplificatoarea instalate in sali de teatru, de spectacole sau lacasuri de cult.
Cercul social din care face parte varstnicul (familia, prietenii, vecinii) joaca un rol esential in sprijinirea acestuia in lupta cu hipoacuzia.
Acestia contribuie la imbunatatirea comunicarii, la mentinerea starii emotionale si contribuie la realizarea unui echilibru social.
Membrii familiei pot contribui la depistarea precoce a simptomelor de hipoacuzie, incurajand astfel vizita la medic si sustinand optiunile de tratament.
De asemenea este importanta si adaptarea modului de comunicare pentru a reduce frustrarea, rusinea si sentimentul de izolare ale varstnicului.
Cateva sfaturi pe care le poti aplica atunci cand vorbesti cu o persoana care are probleme de auz:
- Asigura-te ca varstnicul hipoacuzic este inclus in conversatie atunci cand se afla intr-un grup;
- Poarta conversatiile intr-un loc linistit, reducand zgomotele de fundal;
- Stai intr-un loc bine luminat si incearca sa oferi expresii faciale sau gesturi pentru a arata indicii suplimentare;
- Stai cu fata catre persoana si vorbeste clar. Mentine contactul vizual;
- Vorbeste mai tare decat in mod normal, dar nu striga;
- Vorbeste natural si cu o viteza normala;
- Nu-ti acoperi gura si nu vorbi in timp ce mesteci sau mananci;
- Cand este necesar, repeta propozitia sau cuvantul, cu calm;
- Asigura-te ca fiecare persoana vorbeste pe rand, astfel varstnicul nu va pierde firul discutiei;
- Fii rabdator. De cele mai multe ori, persoanele cu pierderi de auz sunt oricum frustrate din aceasta cauza. Arata o atitudine relaxata si pozitiva;
- Intreaba daca si cum poti ajuta.
Varstnicul cu probleme de auz poate beneficia de unele modificari ale stilului de viata care incetinesc progresia hipoacuziei si contribuie la imbunatatirea calitatii vietii:
- Evitarea expunerii la zgomote puternice;
- Adoptarea unui stil de viata sanatos – dieta echilibrata, bogata in vitamine si antioxidanti, hidratare corespunzatoare, activitate fizica regulata, renuntarea la fumat;
- Controlul hipertensiunii arteriale si al diabetului;
- Evitarea autoadministrarii de medicamente (in special a antibioticelor);
- Adaptarea comunicarii – folosirea aparatelor auditive, inscrierea in grupuri de suport sau consiliere psihologica, instruirea celor apropiati despre cum sa comunice cu persoana cu deficiente auditive;
- Folosirea telefoanelor cu amplificare, subtitrari la televizor, aplicatii pentru transcriere in timp real.
Desi pierderea auzului odata cu inaintarea in varsta este inevitabila, exista totusi masuri preventive pe care le poti adopta pentru a preveni agravarea hipoacuziei.
Evitarea zgomotelor puternice (concerte, constructii, trafic intens), folosirea protectiilor auditive ( de ex. dopuri de urechi sau casti antifonice) in momentele de expunere la astfel de sunete si mentinerea unui stil de viata sanatos cu renuntarea la fumat sunt recomandate.
Vitaminele si minerale sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii nervului auditiv si in preventia hipoacuziei.
Vitaminele B (B12, B9, B6), C, E, A si vitamina D precum si mineralele precum zincul, magneziul, seleniul si potasiul ajuta la mentinerea sanatatii auditive.
In concluzie, hipoacuzia la varstnici este o afectiune intalnita foarte frecvent si poate influenta semnificativ calitatea vietii.
Este important ca persoanele in varsta si familiile lor sa cunoasca riscurile asociate hipoacuziei si sa adopte masuri preventive cat mai precoce.
Sprijinul familiei si al comunitatii, diagnosticul si tratamentul corespunzator reprezinta verigile cheile care ii permit varstnicului sa aiba o viata cat mai echilibrata.
Bibliografie:
https://www.nidcd.nih.gov/health/age-related-hearing-loss
https://www.nia.nih.gov/health/hearing-and-hearing-loss/hearing-loss-common-problem-older-adults
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/presbycusis
https://www.audiology.org/consumers-and-patients/seniors-hearing-loss/