Proteinuria (proteine in urina)

Actualizat: 06 Decembrie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce este proteinuria


Proteinuria reprezinta prezenta de proteine in urina, in cantitati mai mari decat este normal. proteinuria poate fi un semn al afectiunilor renale.

In organism proteinele au numeroase functii importante, precum:
• cresterea muschiilor si a oaselor
• reglarea volemiei sanguine
• lupta impotriva infectiilor
• vindecarea tesuturilor lezate

Proteinele indeplinesc toate aceste roluri atunci cand circula in sange. daca trec din sange in alte fluide, precum urina, acest lucru inseamna ca proteinele parasesc organismul, ceea ce va afecta starea generala de sanatate.

Proteinuria este o afectiune serioasa, intrucat este asociata cu un risc crescut de boli cardiovasculare si nu numai.

Prevalenta

Proteinuria este relativ comuna. aproximativ 6,7% dintre oameni au un anumit nivel de proteinurie. desi oricine poate fi afectat, sunteti mai susceptibil la a avea proteinurie, daca:
• aveti 65 de ani sau mai mult
• aveti in familie o ruda cu boala renala
• aveti diabet sau alte afectiuni ce afecteaza rinichii

Cum afecteaza proteinuria organismul?

Proteinele ajung in urina atunci cand rinichii nu functioneaza corect.
Glomerulii sunt mici unitati de la nivelul rinichiului, care sunt responsabili de prima etapa de filtrare. Prin filtrare sunt indepartate resturi si substante de care organismul nu are nevoie, acestea ajungand in urina. Tot in procesul de filtrare, substantele ce sunt necesare in organism sunt pastrate, fiind impiedicate sa treaca de rinichi.

In mod normal, glomerulii nu permit proteinelor sa paraseasca sangele. atunci cand exista leziuni renale, filtrarea nu va mai fi corespunzatoare, iar proteinele vor trece in urina.

Semne si simptome

In stadiile initiale ale proteinuriei, s-ar putea sa nu experimentati semne si simptome. mai tarziu insa, pot aparea oricare dintre urmatoarele:
• edeme ale fetei, gambelor, mainilor
• urinat frecvent
• dificultati de respiratie
• fatigabilitate
• greata si varsaturi
• lipsa apetitului
• crampe musculare, in special noaptea
• modificari ale aspectului urinii: devine mai turbulenta, mai spumoasa

Aceste simptome se datoreaza deficitului de proteine din sange. Totodata, simptomele pot sugera si boala renala cronica. astfel, nu ezitati sa apelati la un medic atunci cand apar aceste manifestari.

Cauze

In multe cazuri, afectiunile benigne sau tranzitorii, infoensive, pot evolua cu proteinurie. acestea includ:
• deshidratare
• inflamatie
• hipotensiune
• calculi renali
Efortul fizic intens, stresul, administrarea de aspirina zilnic, si expunerea la temperaturi scazute, pot de asemenea declansa proteinuria.

Proteinuria poate fi un semn al afectiunilor mai severe. acestea includ:
• afectiuni autoimune, precum lupus
• inflamatia renala acuta (glomerulonefrita)
• mielom multiplu
• hemoliza intravasculara
• afectiuni cardiovasculare
• preeclampsia
• intoxicatii
• traumatisme
• cancer renal
• insuficienta cardiaca congestiva

Valori normale

In mod normal, exista mici cantitati de proteine in urina. Valoarea normala a proteinelor este de 150 miligrame pe zi. orice cantitate ce depaseste aceasta valoare reprezinta proteinuria patologica, detectata de testele specifice de laborator.

Metode de diagnostic

Pentru a diagnostica proteinuria, este nevoie de un test de urina. Veti fi rugat sa urinati intr-un recipient steril, de unica folosinta, de plastic, pe care va trebui sa il duceti apoi la spital, la laborator sau la medicul dumneavoastra.

Din aceasta proba de urina, medicul va masura cantitatea de proteine (si alte substante).

Restul analizei probei de urina include aspecte precum culoarea, densitatea urinii, prezenta altor celule anormale precum hematiile, leucocitele, bacterii sau alte cristale.

Daca in urma analizei sumarului de urina, medicul suspecteaza o patologie renala, va va ruga sa repetati testul de urina de 3 ori, in urmatoarele 3 luni. acest lucru se intampla pentru a se asigura ca rezultatele sunt corecte, neinfluentate de anumiti factori din ziua recoltarii. Daca testul este pozitiv in urmatoarele verificari, se va stabili diagnosticul prezumtiv de boala renala. mai departe, medicul va face alte teste, mai specifice pentru afectiunile renale, care sa identifice patologia exacta.

Testele aditionale, includ:
• masurarea clearence-ului creatininei. creatinina este o substanta chimica de degradare. prin acest test se masoara diferenta de creatinina dintre sange si urina. daca rinichii functioneaza corespunzator, creatinina trece in urina. in bolile renale, creatinina ramane in cantitati crescute in sange.

• masurarea ratei de filtrare glomerulara (rfg). rata de filtrare flomerulara masoara nivelul de creatinina si albumina din sange si urina. cu ajutorul acestui indice, rfg, medicul poate determina cat de bine functioneaza rinichii si cat de avansata este boala.

• masurarea proteinelor in sange. printr-un test simplu de sange, se pot identifica cantitatile exacte a mai multor tipuri de proteine din sange.

• teste imagistice. testele imagistice, precum ecografia abdominala si ct-ul abdominal, ajuta medicul sa vizualizeze rinichii. se pot descrie forma acestora, marimea, suprafata, prezenta unor eventuale formatiuni sau osbtructii. 

• electroforeza proteinelor din urina. o analiza mai speciala, aceasta ajuta medicul sa caute anumite tipuri de proteina in urina. tehnica consta in aplicarea unui curent electric probei de urina, si este realizata de catre un laborant cu experienta.

• biopsie renala. in unele cazuri, medicul poate recomanda realizarea unei biopsii: prelevarea unei portiuni mici de tesut renal. Piesa recoltata va fi trimisa la laborator, unde vor fi examinate toate celulele renale si functionalitatea lor.

Optiuni de tratament

Tratamentul proteiuriei depinde de cauza acesteia. fiecare cauza va necesita un alt tip de tratament si control a proteinuriei.

Este important sa stiti ca tratamentul vizeaza cauza, nu proteinuria in sine. Astfel, daca sunteti diagnosticat cu o afectiune renala, medicul va va prescrie un tratament medicamentos, modificari ale dietei si stilului de viata. Daca diabetul va cauzeaza proteinuria, veti fi nevoit sa controlati nivelul glicemiei prin dieta, efort fizic si medicamente, precum si prin monitorizare constanta.

Femeile insarcinate cu istoric de preeclampsie ar trebui sa isi programeze vizite regulate la medic.

Indiferent de cauza proteinuriei, va trebui sa reveniti la control la fiecare 6 luni, pentru a reface testul de urina si a compara rezultatele. Astfel veti sti, atat dumneavoastra cat si medicul dumneavoastra, daca tratamentul este eficient si daca starea de sanatate se imbunatateste.

Concluzie

Proteinuria este consecinta unor afectiuni ce duc la pierderea proteinelor, acestea fiind eliminate in urina. frecvent cauza o reprezinta patologia renala. Analizele uzuale de urina confirma proteinuria, iar testele specifice identifica cauza acesteia. Indiferent de diagnosticul si tratamentul urmat, nu uitati sa reveniti la control la medic la fiecare 6 luni, pentru monitorizare.

Bibliografie:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16428-proteinuria
https://www.kidneyfund.org/all-about-kidneys/other-kidney-problems/protein-urine
https://www.mayoclinic.org/symptoms/protein-in-urine/basics/causes/sym-20050656


Citeste si despre:

Glomerulonefrita acuta Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei) Infectii de tract urinar superior - Pielonefrita acuta Preeclampsia in sarcina - o complicatie ce poate fi fatala Pancreatita acuta Nefrita lupica, o afectiune renala asociata cu lupusul Top 5 lucruri esențiale pe care sigur nu le stiai despre Omega-3 Infectii Urinare Dese? Cum poti sa-ti calculezi riscul unei noi infectii urinare Ce trebuie sa stim despre biopsia renala Complicatiile cronice ale diabetului insulino-dependent Retinopatia diabetica Nefropatia diabetica Bolile renale cronice Studiul Clinic ONTARGET
Cere sfatul medicului ×