Stenoza spinala reprezinta ingustarea uneia sau mai multor zone ale coloanei, cel mai adesea la nivelul vertebrelor cervicale si lombare. Aceasta ingustare poate sta la baza compresiei maduvei in segmentele respective sau a radacinilor nervoase care ies prin gaurile intervetebrale.
Stenoza determina din punct de vedere clinic durere, crampe musculare, parestezii la nivelul membrelor inferioare, spatelui, gatului, umerilor si bratelor sau chiar la nivelul extremitatilor. Cel mai frecvent stenoza spinala este rezultatul degenerarii naturale induse de imbatranirea organismului insa poate sa apara si in urma osteoporozei, hernierii discale sau tumorilor. Simptomele moderate pot fi ameliorate prin administrarea de analgezice, relaxante musculare si fizioterapie, insa cazurile mai grave necesita interventie chirurgicala.
Tratamentul nonchirugical este indicat pentru o perioada de minim 3 luni, apoi pacientul este reevaluat pentru stabilirea masurilor terapeutice ulterioare.
Tratamentul initial include administrarea de analgezice, atat AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) cat si opioide si acetaminofen.
Administrarea AINS (de tipul aspirinei, ibuprofenului sau indometacinului) este indicata in cazurile usoare, pentru a reduce inflamatia si durerea. Aceste medicamente sunt real eficiente, insa exista o limita a intensitatii durerii pe care o pot ameliora. Daca durerea este mai intensa, cresterea dozei administrate nu va imbunatati starea clinica a pacientului, dar poate creste exponential riscul de aparitie a unor reactii adverse importante (in special ulcere gastro-duodenale). Analgezicele de tipul acetaminofenului pot reduce semnificativ durerea fara a influenta si inflamatia insa.
Administrarea cronica de acetaminofen poate determina aparitia complicatiilor renale si hepatice, deci tratamentul de lunga durata trebuie monitorizat pentru a se identifica din timp aparitia unor probleme.
Opioidele sunt si ele o alternativa a tratamentului stenozei spinale si se pot utiliza singure (cele mai folosite preparate sunt morfina, oxicodona si tramadolul) sau in combinatii analgezice (oxicodona si aspirina sau hidrocodona bitartrat si acetaminofen).
Opioidele sunt narcotice eliberate doar pe baza de prescriptie medicala, indicate in special in tratamentul durerii acute.
Ele sunt similare unor substante analgezice naturale produse de organism sub influenta unor stimuli (substante numite endorfine).
Mecanismul de actiune al opioidelor este legat de felul in care este perceputa durerea: sunt reduse semnalele dureroase care ajung la creier pentru a fi procesate, dar si raspunsul emotional al pacientului la stimulii durerosi. Mai precis, pacientii simt durerea, insa aceasta nu ii mai deranjeaza.Toti derivatii opioizi au actiune analgezica intensa, insa si in cadrul acestei clase exista diferenta de potenta.
Morfina este cel mai puternic antialgic opioid si actioneaza direct pe sistemul nervos central. Este indicata in numeroase tipuri de durere si are o eficienta dovedita si in tratamenul stenozei spinale. Este insa contraindicata pacientilor cu afectiuni respiratorii dispneice, insuficienta renala sau hipertensiune intracraniana.
Oxicodona este un derivat al codeinei si reprezinta alternativa la morfina, alaturi de alte opioide de linia a doua, cum sunt hidromorfona si fentanyl. Oxicodona trebuie luata cu multa precautie in prezenta altor medicamente deoarece interactioneaza puternic cu acestea. Este un preparat cu numeroase reactii adverse, cum ar fi constipatie, obosela, greata, anxietate, prurit, diaforeza.
Tramadolul este un analgezic utilizat in durerea moderata spre severa si are marele avantaj de a fi conditionat sub o serie de forme farmaceutice - capsule, tablete, tablete masticabile, tablete/capsule cu elibearare prelungita, supozitoare, tablete efervescente si multe altele. Este foarte eficient, insa are si efecte secundare disconfortante pentu pacient (mai ales in administrarile cronice) cum ar fi: greata, voma, constipatie, transpiratii. Constipatia in cazul sau este mai severa la pacientii varstnici (si impune uneori chiar eliminarea fecalelor prin tuseu rectal).
In stenoza spinala opioidele sunt utilizate pentru a ameliora puseele dureroase cauzate de miscari si mobilizarea segmentelor cu compresie nervoasa. Durerea raspunde foarte bine la acest tip de tratament, mai ales cea de intensitate severa.
Specialistii considera ca opioidele reprezinta un tratament indicat in cazul pacientilor cu aceasta boala (ca si in cazul altor patologii degenerative cu simptome algice asemanatoare cum ar fi osteoartrita spinala), mai ales daca simptomatologia pare sa fie refractara la administrarea analgezicelor obisnuite si calitatea vietii pacientului este afectata.
In aceste situatii, opioidele sunt administrate doar pe termen scurt, ceea ce evita aparitia unor fenomene neplacte (in special dependenta si toleranta).
Oxicodona, atat in forma cu eliberare imediata (rapida) cat si in cea cu eliberare lenta s-a dovedit a fi foarte eficienta in ameliorarea simptomelor dureroase din osteoartrita (una din cauzele frecvente ale stenozei spinale). Raspunsul asemanator apare si la tramadol, utilizat in combinatii (cu AINS sau acetaminofen) sau singur. Trebuie precizat ca opioidele nu influenteaza inflamatia, deci daca se doreste si un efect antiinflamator, trebuie asociat un AINS.
Reactiile adverse ale opioizilor sunt foarte diverse si apar in special la pacientii varstnici. Cele mai frecvent sunt reprezentate de:
- retentie urinara
- constipatie
- confuzie, ameteli
- greata si varsaturi.
Efecte secundare ale tramadolului includ agitatie, anxietate si inducerea unor crize convulsive tonico-clonice. Se pare ca administrarea pe termen lung a tramadolului induce o stare de toleranta imuna (in cadrul careia sistemul imun nu ataca antigenele care agreseaza organismul) in ciuda faptului ca administrarile scurte pot imbunatati functia imuna (spre deosebire de diferitele opioide tipice).Administrarea tratamentului opioid poate determina ameteli (reactie adversa comuna tuturor opioidelor) uneori atat de grave incat pacientii isi pot pierde echilibrul si pot sa cada. Uneori aceste caderi pot determina aparitia unor traumatisme (mai ales ca pacientii suferinzi de stenoza spinala si aflati in tratament cu opioide sunt varstnici).
De retinut!
Stenoza spinala cu localizare lombara apare adesea la pacientii varstnici - acestia, dupa tratament de scurta durata cu opioide pot observa ca reactiile adverse ale acestora sunt chiar mai deranjante decat durerea in sine. De aceea, in senoza lombara, opioidele nu sunt un tratament recomandat.Luate in mod regulat, pentru o perioada mai lunga, opioidele pot determina aparitia dependentei fizice. Aceasta se manifesta in momentul in care se opreste administrarea tratamentului cand pacientii intra in sevraj. Simptomatologia este foarte zgomotoasa insa nu este fatala pacientului (decat daca acesta are probleme cardiorespiratorii grave ce se vor complica deoarece adesea pacientul in sevraj este tahicardic, tahipneic).
Cele mai frecvente simptome ale sindromului de intrerupere sunt:
- greata,
- varsaturile,
- diareea,
- frisoanele,
- convulsiile,
- durerile musculare,
- crampele abdominale.
Aceste simptome pot fi evitate daca administrarea opioidului se opreste treptat, de-a lungul unei perioade bine stabilite de catre medic.Trebuie precizat faptul ca dependenta fizica nu este acelasi lucru ca dependenta psihica - aceasta implica dorinta explicita a consumatorului de a-si procura si administra in continuare drogul, pe cand dependenta fizica este o manifestare a modului in care organismul isi schimba reactivitatea si parametrii de functionare.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.