Indicatii
Kivexa este indicata in terapia antiretrovirala combinata pentru tratamentul infectiei cu virusul imunodeficientei umane (HIV) la adulti, adolescenti si copii cu greutatea de cel putin 25 kg.
Inaintea inceperii tratamentului cu abacavir, trebuie realizata o evaluare pentru depistarea alelei HLA-B*5701 pentru toti pacientii infectati cu HIV, indiferent de originea rasiala. Abacavir nu trebuie utilizat in cazul pacientilor cunoscuti ca purtatori ai alelei HLA-B*5701.
Terapia trebuie recomandata de catre un medic cu experienta in tratamentul infectiei cu HIV.
Doze
Adulti, adolescenti si copii cu greutatea de cel putin 25 kg:
Doza de Kivexa recomandata este de un comprimat o data pe zi.
Copii cu greutatea mai mica de 25 kg:
Kivexa nu trebuie administrata la copiii cu greutate sub 25 kg, deoarece este un comprimat ce contine o doza fixa, care nu poate fi scazuta.
Kivexa se prezinta sub forma de comprimate cu doza fixa si nu trebuie prescris la pacienti la care sunt necesare ajustari ale dozelor. Sunt disponibile preparate individuale de abacavir sau lamivudina, destinate cazurilor in care este indicata intreruperea sau ajustarea dozelor uneia dintre substantele active. In aceste cazuri, medicul trebuie sa citeasca informatiile specifice fiecarui medicament in parte.
Grupe speciale de pacienti
Varstnici:
Pana in prezent, nu sunt disponibile date de farmacocinetica la pacienti cu varsta peste 65 ani. Se recomanda precautie la aceasta grupa de varsta, din cauza modificarilor asociate varstei, cum ar fi scaderea functiei renale si modificari ale parametrilor hematologici.
Insuficienta renala:
Nu se recomanda utilizarea Kivexa la pacientii cu clearance-ul creatininei < 50 ml/min, deoarece nu pot fi facute ajustarile de doza necesare.
Insuficienta hepatica:
Abacavir este metabolizat in principal la nivel hepatic. Nu sunt disponibile date clinice referitoare la pacientii cu insuficienta hepatica moderata sau severa, prin urmare utilizarea Kivexa nu este recomandata decat daca este considerata necesara. La pacientii cu insuficienta hepatica usoara (scor Child-Pugh 5-6) este necesara monitorizarea atenta, inclusiv monitorizarea valorilor concentratiei plasmatice ale abacavirului, daca este posibil.
Copii:
Nu a fost stabilita siguranta si eficacitatea Kivexa la copiii cu greutate sub 25 kg .
Nu se pot face recomandari cu privire la doze.
Mod de administrare
Administrare orala.
Kivexa poate fi administrat cu sau fara alimente.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substantele active sau la oricare dintre excipientii enumerati.
Precautii
La acest punct sunt incluse precautiile si atentionarile speciale legate de utilizarea abacavirului si a lamivudinei. Nu exista precautii si atentionari suplimentare legate de utilizarea Kivexa.
Desi s-a demonstrat ca supresia virala eficienta cu tratament antiretroviral reduce substantial riscul de transmitere pe cale sexuala, nu poate fi exclus un risc rezidual. Pentru a preveni transmiterea, trebuie luate masuri de precautie in conformitate cu ghidurile nationale.
Reactii de hipersensibilitate
Abacavir este asociat cu un risc de reactii de hipersensibilitate (RHS) caracterizate prin manifestari ca febra si/sau eruptii cutanate cu alte simptome indicand implicarea mai multor organe. Au fost observate RHS la abacavir, unele dintre acestea punand viata in pericol, si in cazuri rare fiind letale, daca nu au fost controlate corespunzator.
Riscul de RHS asociate cu administrarea abacavir este semnificativ la pacientii purtatori ai alelei HLA-B*5701. Cu toate acestea, RHS asociate cu administrarea abacavir au fost raportate cu o frecventa scazuta si la pacientii care nu sunt purtatori ai acestei alele.
Ca urmare, urmatoarele reguli trebuie respectate:
Trebuie verificat intotdeauna statusul alelei HLA-B*5701 inaintea initierii terapiei
Tratamentul cu Kivexa nu trebuie niciodata initiat la pacientii cu alela HLA-B*5701 pozitiva, nici la pacientii cu alela HLA-B*5701 negativa care au avut o suspiciune de RHS la abacavir la un tratament anterior cu abacavir (de exemplu Ziagen, Trizivir, Triumeq).
Tratamentul cu Kivexa trebuie intrerupt imediat, chiar in absenta alelei HLA-B*5701, daca este suspectata o RHS. intarzierea intreruperii tratamentului cu Kivexa dupa declansarea hipersensibilitatii poate determina o reactie care sa puna viata in pericol.
Dupa oprirea tratamentului cu Kivexa ca urmare a suspectarii unei RHS, tratamentul cu Kivexa sau cu orice alt medicament care contine abacavir (de exemplu Ziagen, Trizivir, Triumeq) nu mai trebuie reinitiat niciodata.
Reluarea administrarii de medicamente care contin abacavir, in urma unei RHS datorate abacavir, poate determina o revenire imediata a simptomelor, in decurs de cateva ore. De regula, revenirea este mult mai severa decat manifestarea initiala si poate include hipotensiune arteriala, care pune viata in pericol, si deces.
Pentru a evita reinceperea tratamentului cu abacavir, pacientii care s-au confruntat cu o RHS trebuie sfatuiti sa arunce comprimatele de Kivexa ramase.
Descrierea clinica a RHS la abacavir
RHS determinate de abacavir au fost bine caracterizate in cadrul studiilor clinice si pe parcursul expunerii de dupa punerea pe piata. De regula, simptomele au aparut in primele sase saptamani (durata medie pana la debut este de 11 zile) de la inceperea tratamentului cu abacavir, desi aceste reactii pot aparea oricand in timpul terapiei.
Aproape toate RHS determinate de abacavir includ febra si/sau eruptie cutanata. Este important de stiut ca astfel de simptome pot determina diagnosticarea gresita a RHS ca boala respiratorie (pneumonie, bronsita, faringita), sau gastroenterita.
Simptomele legate de RHS sunt agravate de continuarea terapiei si pot pune in pericol viata. Aceste simptome dispar in mod obisnuit la intreruperea abacavirului.
Rareori, pacientii care au intrerupt tratamentul cu abacavir din alte cauze decat simptomele RHS s-au confruntat cu reactii care pun viata in pericol, in decurs de cateva ore de la re-initierea terapiei cu abacavir.
Reinceperea administrarii de abacavir la astfel de pacienti trebuie efectuata intr-un cadru in care se poate acorda asistenta medicala de urgenta.
Greutate corporala si parametri metabolici
In timpul terapiei antiretrovirale poate sa apara o crestere a greutatii corporale, a concentratiei lipidelor plasmatice si a glicemiei. Astfel de modificari pot fi partial asociate cu controlul asupra bolii si cu stilul de viata. in cazul cresterii valorilor de lipide, in unele cazuri exista dovezi ale acestui efect ca urmare a administrarii tratamentului, in timp ce pentru cresterea greutatii corporale nu exista dovezi convingatoare cu privire la administrarea unui medicament specific. Monitorizarea lipidelor plasmatice si a glicemiei se realizeaza in conformitate cu protocoalele terapeutice stabilite pentru tratamentul infectiei cu HIV. Tulburarile lipidice trebuie tratate adecvat din punct de vedere clinic.
Pancreatita
S-a raportat aparitia pancreatitei, dar o legatura cauzala cu lamivudina si abacavirul este incerta.
Risc de esec terapeutic din punct de vedere virusologic
- Tripla terapie cu analogi nucleozidici: s-au raportat rate mari de esec terapeutic din punct de vedere virusologic si aparitia rezistentei precoce cand abacavirul si lamivudina au fost asociate cu tenofovir disoproxil fumarat, cu administrare o data pe zi.
- Riscul de esec virusologic cu Kivexa poate fi mai mare decat cu alte optiuni terapeutice.
Afectiuni hepatice
Nu s-a stabilit profilul de siguranta si eficacitate al administrarii Kivexa la pacientii cu afectiuni hepatice subiacente importante. Administrarea Kivexa nu este recomandata la pacientii cu insuficienta hepatica moderata sau severa.
In timpul terapiei antiretrovirale asociate, pacientii cu disfunctie hepatica preexistenta, inclusiv hepatita cronica activa, prezinta o frecventa crescuta de aparitie a tulburarilor functiei hepatice si trebuie monitorizati conform ghidurilor de practica medicala curente. Daca la acesti pacienti exista dovezi de agravare a bolii hepatice, trebuie avuta in vedere intreruperea temporara sau definitiva a tratamentului.
Pacienti cu infectie concomitenta cu virus hepatitic B si C
Pacientii cu hepatita cronica B sau C, tratati cu terapie antiretrovirala combinata, prezinta un risc crescut de reactii adverse hepatice severe si potential letale. In cazul folosirii concomitente a terapiei antivirale pentru hepatita B sau C, va rugam sa cititi si informatiile despre aceste medicamente.
Daca lamivudina este utilizata concomitent pentru tratamentul infectiei cu HIV si cu virus hepatitic B (VHB), informatii suplimentare referitoare la utilizarea lamivudinei in tratamentul infectiei cu virusul hepatitic B pot fi gasite in Rezumatul caracteristicilor produsului medicamentelor care contin lamivudina si sunt indicate pentru tratamentul infectiei cu VHB.
Daca administrarea Kivexa este intrerupta la pacientii cu infectie concomitenta cu VHB, se recomanda monitorizarea periodica atat a testelor functionale hepatice, cat si a markerilor de replicare a VHB, deoarece intreruperea lamivudinei poate duce la o exacerbare acuta a hepatitei (vezi Rezumatul caracteristicilor produsului medicamentelor care contin lamivudina si sunt indicate pentru tratamentul infectiei cu VHB).
Disfunctie mitocondriala in urma expunerii in utero
Analogii nucleoz(t)idici pot afecta functia mitocondriala in grade variabile, afectarea fiind cea mai pronuntata in cazul stavudinei, didanozinei si zidovudinei. Au fost raportate cazuri de disfunctie mitocondriala la copiii HIV seronegativi expusi la analogi nucleozidici in utero si/sau postnatal; acestea au fost predominant asociate cu schemele de tratament care contin zidovudina. Principalele reactii adverse observate sunt tulburarile hematologice (anemie, neutropenie) si tulburarile metabolice (hiperlactatemie, hiperlipazemie). Aceste evenimente au fost adesea tranzitorii. S-au raportat rar tulburari neurologice cu debut tardiv (hipertonie, convulsii, comportament anormal). Pana in prezent, nu se stie daca aceste tulburari neurologice sunt tranzitorii sau permanente. Aceste constatari trebuie luate in considerare pentru orice copil expus in utero la analogi nucleoz(t)idici, care prezinta constatari clinice severe de etiologie necunoscuta, in special constatari neurologice. Aceste constatari nu afecteaza recomandarile curente la nivel national privind utilizarea tratamentului antiretroviral de catre gravide pentru prevenirea transmisiei verticale a infectiei cu HIV.
Sindromul de reactivare imuna
La pacientii infectati cu HIV, cu deficienta imuna severa la momentul initierii terapiei antiretrovirale combinate (combination antiretroviral therapy - CART) poate apare o reactie inflamatorie la germenii patogeni asimptomatici sau oportunisti reziduali, care poate provoca afectare clinica grava sau agravarea simptomelor. De regula, aceste reactii se pot observa in primele saptamani sau luni de la initierea CART. Exemple elocvente sunt retinita cu citomegalovirus, infectii localizate si/sau generalizate cu mycobacterii si pneumonia cu Pneumocystis carinii. Orice simptome inflamatorii trebuie evaluate si, daca este necesar, trebuie instituit tratament. Boli autoimune (cum este boala Graves) au fost de asemenea raportate in cadrul sindromului de reactivare imuna; cu toate acestea, timpul raportat pana la debut este variabil si aceste evenimente pot apare la cateva luni de la initierea tratamentului.
Osteonecroza
Cu toate ca etiologia este considerata a fi multifactoriala (incluzand utilizarea de corticosteroizi, consumul de alcool, imunosupresia severa, indicele de masa corporala crescut), s-au raportat cazuri de osteonecroza mai ales la pacientii cu boala HIV avansata si/sau expunere indelungata la TARC. Pacientii trebuie indrumati sa ceara sfatul medicului in cazul in care prezinta artralgii, redoare articulara sau dificultate la miscare.
Infectii oportuniste
Pacientii trebuie informati ca tratamentul cu Kivexa sau alte terapii antiretrovirale nu vindeca infectia cu HIV si pot dezvolta in continuare infectii oportuniste si alte complicatii alte infectiei cu HIV. De aceea, pacientii trebuie sa ramana in continuare sub supravegherea stricta a medicilor cu experienta in tratarea acestor afectiuni asociate infectiei cu HIV.
Infarct miocardic
Studiile observationale au evidentiat o relatie intre infarctul miocardic si utilizarea abacavirului. Subiectii studiului au fost in principal pacienti tratati anterior cu antiretrovirale. Datele obtinute in urma studiilor clinice au evidentiat un numar limitat de cazuri de infarct miocardic, neputandu-se astfel exclude o usoara crestere a riscului. in ansamblu, datele obtinute din studii observationale si studii clinice randomizate prezinta unele neconcordante, neputand confirma sau infirma o relatie cauzala intre tratamentul cu abacavir si riscul de infarct miocardic. Pana in prezent nu a fost stabilit un mecanism biologic care sa explice o potentiala crestere a riscului. In momentul prescrierii Kivexa se vor lua masuri pentru reducerea la minim a factorilor de risc care pot fi modificati (de exemplu fumat, hipertensiune arteriala, dislipidemie).
Kivexa nu trebuie administrat in asociere cu alte medicamente care contin lamivudina sau medicamente care contin emtricitabina.
Combinatia lamivudina cu cladribina nu este recomandata.
Excipienti
Kivexa contine un colorant azoic, galben amurg, care poate determina reactii alergice.
Interactiuni medicamentoase
Kivexa contine abacavir si lamivudina si, de aceea, orice interactiune identificata individual pentru aceste substante este importanta pentru Kivexa. in studii clinice s-a demonstrat ca nu exista interactiuni semnificative clinic intre abacavir si lamivudina.
Abacavirul este metabolizat de enzimele UDP-glucuroniltransferaza (UGT) si alcooldehidrogenaza; administrarea concomitenta de inductori sau inhibitori enzimatici ai UGT sau cu compusi eliminati prin intermediul alcooldehidrogenazei ar putea modifica expunerea la abacavir. Lamivudina se elimina renal. Secretia renala activa a lamivudinei in urina este mediata prin intermediul transportorilor cationici organici (TCO); administrarea concomitenta a lamivudinei cu inhibitori ai TCO sau medicamente nefrotoxice poate creste expunerea la lamivudina.
Abacavirul si lamivudina nu sunt metabolizate semnificativ de catre enzimele citocromului P450 (cum ar fi CYP 3A4, CYP 2C9 sau CYP 2D6) si nici nu produc inhibarea sau inducerea acestui sistem enzimatic. Prin urmare, riscul de interactiuni cu inhibitori de proteaza antiretrovirali, analogi nonnucleozidici si alte medicamente metabolizate de catre enzimele citocromului P450 este scazut.
Kivexa nu trebuie administrat in asociere cu alte medicamente care contin lamivudina
Lista interactiunilor prezentata mai jos nu este exhaustiva, dar este reprezentativa pentru clasele de medicamente studiate.
MEDICAMENTE ANTIRETROVIRALE
Didanozina/Abacavir
Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei
Didanozina/Lamivudina
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei
Zidovudina/Abacavir
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei
Zidovudina/Lamivudina
Zidovudina 300 mg in doza unica
Lamivudina 150 mg in doza unica
Interactiune: Lamivudina: ASC
Zidovudina : ASC
Emtricitabina/Lamivudina
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Avand in vedere asemanarile, Kivexa nu trebuie administrat concomitent cu alti analogi de citidina, cum este emtricitabina.
MEDICAMENTE ANTIINFECTIOASE
Trimetoprim/sulfametoxazol (Cotrimoxazol)/Abacavir
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei de Kivexa.
Cand administrarea concomitenta cu cotrimoxazol este necesara, pacientii trebuie monitorizati clinic. Doze crescute de trimetoprim/sulfametoxazol pentru tratamentul pneumoniei cu Pneumocystis jirovecii (PPC) si toxoplasmozei nu au fost studiate si trebuie evitate.
Trimetoprim/sulfametoxazol (Cotrimoxazol)/Lamivudina (160 mg/800 mg o data pe zi, timp de 5 zile/300 mg in doza unica)
Interactiune: Lamivudina: ASC 40%
Trimetoprim: ASC
Sulfametoxazol: ASC (inhibarea transportorilor cationici organici)
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei de Kivexa.
Cand administrarea concomitenta cu cotrimoxazol este necesara, pacientii trebuie monitorizati clinic. Doze crescute de trimetoprim/sulfametoxazol pentru tratamentul pneumoniei cu Pneumocystis jirovecii (PPC) si toxoplasmozei nu au fost studiate si trebuie evitate.
MEDICAMENTE UTILIZATE PENTRU TRATAMENTUL INFECTIILOR CU MICOBACTERII
Rifampicina/Abacavir
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Este posibila o usoara scadere a concentratiilor plasmatice de abacavir prin inductia UGT.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Date insuficiente pentru a recomanda ajustarea dozei.
Rifampicina/Lamivudina
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
ANTICONVULSIVANTE
Fenobarbital/Abacavir
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Este posibila o usoara scadere a concentratiilor plasmatice de abacavir prin inductia UGT.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Date insuficiente pentru a recomanda ajustarea dozei
Fenobarbital/Lamivudina
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Fenitoina/Abacavir
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Date insuficiente pentru a recomanda ajustarea dozei.
Interactiune: Este posibila o usoara scadere a concentratiilor plasmatice de abacavir prin inductia UGT.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Monitorizarea concentratiilor plasmatice de fenitoina.
Fenitoina/Lamivudina
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
ANTIHISTAMINICE (ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR HISTAMINERGICI H2)
Ranitidina/Abacavir
Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei.
Ranitidina/Lamivudina
Interactiunea nu a fost studiata.
Nu sunt anticipate interactiuni semnificative din punct de vedere clinic. Ranitidina se elimina doar partial prin intermediul transportorilor cationici organici renali.
Cimetidina/Abacavir
Interactiune Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei.
Cimetidina/Lamivudina
Interactiune: nteractiunea nu a fost studiata.
Nu sunt anticipate interactiuni semnificative din punct de vedere clinic. Cimetidina se elimina doar partial prin intermediul transportorilor cationici organici renali.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei.
CITOTOXICE
Interactiune: Cladribina/Lamivudina
Interactiunea nu a fost studiata.
In vitro, lamivudina inhiba fosforilarea intracelulara a cladribinei ducand la un potential risc de pierdere a eficacitatii cladribinei in caz de asociere, in mediul clinic Unele descoperiri clinice sustin, de asemenea, o posibila interactiune intre lamivudina si cladribina.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: De aceea, utilizarea concomitenta a lamivudinei cu cladribina nu este recomandata.
OPIOIDE
Metadona/Abacavir
(40 pana la 90 mg o data pe zi, timp de 14 zile/600 mg in doza unica, apoi 600 mg de doua ori pe zi, timp de 14 zile)
Interactiune: Abacavir: ASC
Cmax 35%
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Ajustarea dozei de metadona este putin probabila la majoritatea pacientilor; ocazional, poate fi necesara ajustarea dozei de metadona.
Metadona: CL/F 22%
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei de Kivexa.
Methadona/Lamivudina
Interactiune: Interatiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Ajustarea dozei de metadona este putin probabila la majoritatea pacientilor; ocazional, poate fi necesara ajustarea dozei de metadona.
RETINOIZI
Retinoizi (de exemplu isotretinoin)/Abacavir
Interactiune: Interatiunea nu a fost studiata.
Interactiune posibila avand in vedere calea de eliminare comuna, prin intermediul alcooldehidrogenazei.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Date insuficiente pentru a recomanda ajustarea dozei.
Retinoizi (de exemplu isotretinoin)/Lamivudina
Studii de interactiune intre medicamente indisponibile
Interactiune: Interatiunea nu a fost studiata.
ALTELE
Etanol/Abacavir (0,7 g/kg in doza unica/600 mg in doza unica)
Interactiune: Abacavir: ASC 41%
Etanol: ASC
(Inhibarea alcooldehidrogenazei)
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei.
Etanol/Lamivudina
Interactiune: Interactiunea nu a fost studiata.
Recomandare cu privire la administrarea concomitenta: Nu este necesara ajustarea dozei.
Abrevieri: =Crestere; =Scadere; = nicio modificare semnificativa; ASC=aria de sub curba concentratiei plasmatice fata de timp; Cmax=concentratia maxima observata; CL/F=clearance-ul oral aparent
Copii si adolescenti
Studiile de interactiune au fost efectuate numai la adulti.
Sarcina
Ca regula generala, cand se decide sa se utilizeze medicamente antiretrovirale pentru tratamentul infectiei cu HIV la gravide si, prin urmare, pentru reducerea riscului de transmitere verticala a virusului HIV la nou-nascut, trebuie sa se tina cont de datele obtinute din studiile la animale si de experienta clinica la gravide.
Studiile cu abacavir efectuate la animale au aratat efecte toxice asupra dezvoltarii embrionului si fetusului la sobolan, dar nu si la iepure. Studiile cu lamivudina efectuate la animale au aratat o crestere a numarului de decese embrionare precoce la iepure, dar nu si la sobolan. Substantele active din Kivexa pot inhiba replicarea celulara a ADN-ului, iar abacavirul s-a dovedit a fi carcinogen pe modele animale. Relevanta clinica a acestor observatii nu este cunoscuta. La om, s-a demonstrat ca are loc transferul placentar al abacavirului si lamivudinei.
Rezultatele obtinute la femeile gravide tratate cu abacavir, cu mai mult de 800 de expuneri ale femeilor gravide in primul trimestru de sarcina si mai mult de 1000 de expuneri in al doilea si al treilea trimestru de sarcina, nu au indicat un efect malformativ sau un efect fetal/neonatal. Rezultatele obtinute la femeile gravide tratate cu lamivudina, cu mai mult de 1000 de expuneri ale femeilor gravide in primul trimestru de sarcina si mai mult de 1000 de expuneri in al doilea si al treilea trimestru de sarcina, nu au indicat un efect malformativ sau un efect feto/neonatal. Nu sunt disponibile date privind utilizarea Kivexa in sarcina, cu toate acestea, pe baza datelor, riscul malformativ la om este improbabil.
Pentru pacientele infectate concomitent cu virusul hepatitic care sunt tratate cu medicamente care contin lamivudina precum Kivexa, si care raman gravide ulterior, trebuie avuta in vedere posibilitatea recurentei hepatitei la intreruperea tratamentului cu lamivudina.
Disfunctia mitocondriala
S-a demonstrat in vitro si in vivo, ca analogii nucleozidici si nucleotidici provoaca un grad variabil de leziuni mitocondriale. Au fost raportate cazuri de disfunctie mitocondriala la feti/nou-nascuti cu HIV-negativ, expusi in utero si/sau in perioada postnatala la analogi nucleozidici.
Alaptarea
Abacavirul si produsii sai de metabolism sunt excretati in laptele femelelor de sobolan. Abacavirul este de asemenea excretat in laptele matern.
Pe baza observatiilor la peste 200 perechi mama/copil tratati pentru infectia cu HIV a fost demonstrat ca concentratiile serice de lamivudina la sugarii alaptati de mame tratate pentru infectia cu HIV sunt foarte mici (
Se recomanda ca femeile infectate cu HIV sa nu-si alapteze niciodata copiii la san, pentru a se evita transmiterea virusului HIV.
Fertilitatea
Studiile la animale au evidentiat ca nici abacavirul, nici lamivudina nu afecteaza fertilitatea.
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Starea clinica a pacientului si profilul de siguranta pentru Kivexa trebuie avute in vedere cand se evalueaza capacitatea pacientului de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Rezumatul profilului de siguranta
Reactiile adverse raportate dupa administrarea Kivexa au fost in concordanta cu profilul de siguranta cunoscut pentru abacavir si lamivudina, administrate ca medicamente separate. Pentru multe dintre aceste reactii adverse nu este sigur daca au sau nu legatura cu substanta activa, cu varietatea de medicamente folosite in tratamentul infectiei cu HIV sau daca reprezinta rezultatul evolutiei unei boli subiacente.
Multe dintre reactiile adverse enumerate in tabelul de mai jos apar frecvent (greata, varsaturi, diaree, febra, letargie, eruptii cutanate) la pacienti cu hipersensibilitate la abacavir. De aceea, pacientii care prezinta oricare dintre aceste simptome trebuie evaluati cu atentie pentru identificarea unei eventuale reactii de hipersensibilitate. S-au raportat cazuri foarte rare de eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson sau necroliza epidermica toxica in situatii in care nu s-a putut exclude hipersensibilitatea la abacavir.
In astfel de cazuri, trebuie intrerupta definitiv administrarea medicamentelor care contin abacavir.
Reactiile adverse considerate cel putin posibil legate de folosirea abacavirului sau lamivudinei sunt enumerate pe aparate, sisteme, organe si in functie de frecventa absoluta. Frecventele sunt definite astfel: foarte frecvente (> 1/10), frecvente (> 1/100 si < 1/10), mai putin frecvente (> 1/1000 si < 1/100), rare (> 1/10000 si < 1/1000), foarte rare (< 1/10000).
Tulburari hematologice si limfatice
Mai putin frecvente: Neutropenie si anemie (ambele ocazional severe), trombocitopenie (Lamivudina).
Foarte rare: Aplazie eritrocitara pura (Lamivudina).
Tulburari ale sistemului imunitar
Frecvente: hipersensibilitate (Abacavir).
Tulburari metabolice si de nutritie
Frecvente: anorexie (Abacavir).
Foarte rare: acidoza lactica (Abacavir).
Foarte rare: acidoza lactica (Lamivudina).
Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: cefalee (Abacavir).
Frecvente: Cefalee, insomnie (Lamivudina).
Foarte rare: S-au raportat cazuri de neuropatie periferica (sau parestezii) (Lamivudina).
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Frecvente: Tuse, simptome nazale (Lamivudina).
Tulburari gastrointestinale
Frecvente: greata, varsaturi, diaree (Abacavir).
Rare: s-a raportat pancreatita, dar legatura cauzala cu tratamentul cu abacavir nu este sigura (Abacavir).
Frecvente: Greata, varsaturi, crampe sau dureri abdominale, diaree (Lamivudina).
Rare: Cresteri ale concentratiei plasmatice de amilaza. S-au raportat cazuri de pancreatita (Lamivudina).
Tulburari hepatobiliare
Mai putin frecvente: Cresteri tranzitorii ale enzimelor hepatice (AST, ALT) (Lamivudina).
Rar: hepatita (Lamivudina).
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Frecvente: eruptii cutanate tranzitorii (fara simptome sistemice) (Abacavir).
Foarte rare: eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica (Abacavir).
Frecvente: Eruptii cutanate tranzitorii, alopecie (Lamivudina).
Rare: Angioedem (Lamivudina).
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv
Frecvente: Artralgii, tulburari musculare (Lamivudina).
Rare: Rabdomioliza (Lamivudina).
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Frecvente: febra, letargie, fatigabilitate (Abacavir).
Frecvente: fatigabilitate, stare generala de rau, febra (Lamivudina).
Descrierea reactiilor adverse selectate
Reactii de hipersensibilitate la abacavir
Semnele si simptomele acestor RHS sunt enumerate mai jos. Acestea au fost identificate fie in 13
urma studiilor clinice, fie in timpul monitorizarii dupa punerea pe piata. Cele raportate la cel putin 10% dintre pacientii cu reactie de hipersensibilitate sunt scrise cu caractere ingrosate.
Aproximativ toti pacientii care dezvolta reactii de hipersensibilitate vor prezenta febra si/ sau eruptii cutanate (de regula, de tip maculopapular sau urticarian) ca parte a sindromului, desi au fost observate si reactii de hipersensibilitate fara eruptii cutanate sau febra. Alte simptome cheie includ simptome gastrointestinale, respiratorii sau constitutionale cum ar fi letargia si starea generala de rau.
Cutanat
Eruptii cutanate (de regula, de tip maculopapular sau urticarian)
Tract gastrointestinal
Greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale, ulceratii bucale
Tract respirator
Dispnee, tuse, durere in gat, sindrom de detresa respiratorie la adult , insuficienta respiratorie
Diverse
Febra, letargie, stare generala de rau, edem, limfadenopatie, hipotensiune arteriala, conjunctivita, anafilaxie
Neurologice/Psihiatrice
Cefalee, parestezie
Hematologice
Limfopenie
Ficat/pancreas
Cresteri ale valorilor testelor functionale hepatice, hepatita, insuficienta hepatica
Musculo - scheletice
Mialgie, rar mioliza, artralgie, concentratie crescuta a creatinfosfokinazei
Urologice
Cresterea valorilor creatininei, insuficienta renala
Simptomele asociate acestor RHS se agraveaza in cazul continuarii terapiei si pot pune viata in pericol, putand fi chiar letale.
Reluarea terapiei cu abacavir dupa o RHS determinata de abacavir, determina o revenire a simptomelor in termen de cateva ore. De regula, aceasta revenire a RHS este mai severa decat manifestarea initiala si poate include hipotensiune arteriala care pune viata in pericol si deces. Reactii similare s-au produs in mod frecvent dupa reinceperea administrarii de abacavir la pacientii care au prezentat doar unul dintre simptomele cheie de hipersensibilitate (vezi mai sus) inainte de intreruperea abacavir, si in cazuri foarte rare au fost, de asemenea intalnite la pacientii care au reinceput terapia fara simptome anterioare de RHS (adica, pacienti considerati anterior avand toleranta la abacavir).
Parametri metabolici
In timpul terapiei antiretrovirale pot avea loc cresteri ale greutatii corporale, a concentratiilor lipidelor plasmatice si a glicemiei.
Sindromul reactivarii imune
La pacientii infectati cu HIV cu deficienta imuna severa la momentul initierii terapiei
antiretrovirale combinate, poate aparea o reactie inflamatorie la infectiile asimptomatice sau oportuniste reziduale. Boli autoimune (cum este boala Graves) au fost de asemenea raportate in cadrul sindromului de reactivare imuna; cu toate acestea, timpul raportat pana la debut este variabil si poate sa apara la cateva luni de la initierea tratamentului.
Osteonecroza
Au fost raportate cazuri de osteonecroza, mai ales la pacientii cu factori generali de risc dovediti, boala HIV avansata sau dupa expunere indelungata la TARC. Frecventa acestora este necunoscuta.
Copii si adolescenti
Datele referitoare la siguranta care sustin administrarea in doza unica zilnica la copii si adolescenti provin din studiul clinic ARROW (COL105677), in care 669 subiecti copii infectati cu HIV-1 (avand varste cuprinse intre 12 luni si 17 ani) au primit abacavir si lamivudina fie o data pe zi, fie de doua ori pe zi. In cadrul acestei populatii, la 104 pacienti copii infectati cu HIV-1, avand greutatea de cel putin 25 kg, s-a administrat abacavir si lamivudina (sub forma de Kivexa) o data pe zi. Nu au fost identificate probleme de siguranta suplimentare la subiectii copii si adolescenti la care s-a administrat doza o data pe zi sau de ori pe zi, comparativ cu adultii.
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Supradozaj
Nu s-au identificat semne sau simptome specifice in caz de supradozaj dupa doza unica de abacavir sau de lamivudina, cu exceptia celor enumerate ca reactii adverse.
Daca apare supradozajul, pacientul trebuie monitorizat pentru evidentierea semnelor de toxicitate si trebuie instituit tratamentul de sustinere standard conform necesitatilor. Deoarece lamivudina este dializabila, hemodializa continua poate fi folosita in tratamentul supradozajului, insa acest lucru nu a fost studiat. Nu se cunoaste daca abacavirul poate fi indepartat prin dializa peritoneala sau prin hemodializa.
Compozitie
Fiecare comprimat filmat contine abacavir 600 mg (sub forma de sulfat) si lamivudina 300 mg.
Excipient(ti) cu efect cunoscut: fiecare comprimat contine galben amurg FCF (E 110) 1,7 mg.
Nucleul comprimatului
Stearat de magneziu
Celuloza microcristalina
Amidonglicolat de sodiu
Filmul comprimatului
Opadry Orange YS-1-13065-A care contine:
Hipromeloza
Dioxid de titan
Macrogol 400
Polisorbat 80
Galben amurg FCF (E 110)
Ambalaj
Comprimat filmat (comprimat).
Comprimate filmate sub forma de capsula modificata, de culoare portocalie, gravate cu GS FC2 pe una dintre fete.
30 comprimate in cutii cu blistere de culoare alb opac (PVC/PVdC-Aluminiu/Hartie) securizate pentru copii.
Ambalaje colective cu 90 comprimate (3 cutii a cate 30 comprimate) in cutii cu blistere de culoare alb opac (PVC/PVdC-Aluminiu/Hartie), securizate pentru copii.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate