Postata de melancolica cu 11 ani in urma.
Copilul lui dintr-o alta relatie
Am tot citit pe diverse site-uri si forumuri, postari despre o relatie in care unul dintre parteneri are un copil dintr-o alta relatie. Majoritatea celor care raspund post-urilor blameaza persoana care nu accepta copilul partenerului si in general cei care o fac sunt cei care au copii.
E usor sa emiti judecati fara sa te pui in postura celuilalt. Daca cei care raspund post-urilor n-ar fi avut copii, cu siguranta n-ar mai da acel raspuns in care il judeca pe cel care nu accepta copilul.
Fiecare om are dreptul la fericire. INTR-O RELATIE E VITAL SA TE SIMTI PE DEPLIN IUBIT SI IMPLINIT ALATURI DE PARTENER. Relatia de dragoste dintre doi oameni nu trebuie sa fie umbrita de ABSOLUT NIMENI, nici macar de un copil. La inceputul unei relatii sunt doar ei doi: el si ea. Abia apoi cand relatia evolueaza (in general) pozitiv, apare si un copil. Deci la baza unei relatii sunt doar ei doi si nimeni altcineva.
Atunci cand te indragostesti o faci simplu si firesc, inclusiv chiar si atunci cand esti constient ca cel/cea de care te-ai indragostit nu e tocmai omul pe care ti-l doresti si aici ma refer in speta, la un partener care are un copil dintr-o alta relatie. Multi iar blameaza：“stiai de la inceput ca are copil”. Da, stiai dar nu puteai sa stii dintr-o data relatia lui cu copilul ci lucrul asta il observi in timp, timp in care relatia evolueaza si te poti indragosti si iubi omul de langa tine mai mult.
Intr-o relatie consider ca trecutul trebuie lasat in urma. Copilul dintr-o alta relatie face parte si din trecut (pt faptul ca e facut cu altcineva cu care s-a terminat relatia) dar si din prezent (care nu trebuie absolut deloc sa influenteze noua relatie). Copilul va fi intotdeauna un liant catre trecut (prin faptul ca e facut cu altcineva si are chipul acelei persoane) chiar daca partenerul nu ar mai avea nici un sentiment fata de cel/cea cu care l-a conceput.
Nu mi se pare firesc ca intr-o relatie, copilul dintr-o relatie anterioara sa influenteze relatia de dragoste dintre parteneri. Multi spun ca copilul nu e vinovat de ce s-a intamplat dar daca acesta e motiv de discutii permanente in noua relatie, atunci el este. Copilul nu trebuie sa se creada mai presus decat parintele, acesta din urma ac***a dreptul sa-si refaca viata. Copii cresc, se duc la casa lor dar parintii vor ramane impreuna si tocmai de aceea nu mai se pare normal ca intr-o relatie copilul sa fie mai presus decat partenerul, caci daca partenerul n-ar fi existat nici copilul nu s-ar fi nascut. Iubirea e egoista, cand te implici total si oferi tot intr-o relatie, tinzi sa ai aceleasi asteptari de la partener.
Ma macin, ma framant, nu am liniste sufleteasca si nu sunt impacata cu mine insami si am nevoie sa caut raspunsuri, solutii la problema care ma apasa. Ma tem ca am deja probleme cu inima si daca in curand nu voi gasi o solutie...nu stiu ce se va intampla cu mine...imi vin tot felul de ganduri negative in minte...simt ca o iau razna!
Va rog, aveti rabdare si cititi pana la sfarsit.
De 1 an si ceva sunt implicata intr-o relatie cu un barbat care are o fata de 18 ani, rezultata dintr-o casnicie care s-a sfarsit acum 10 ani. Locuiesc impreuna cu el, ne iubim si ne intelegem bine doar atunci cand totul se concentreaza asupra relatiei noastre. Cand vine vorba despre fata lui, simt repulsie, o simt ca pe o intrusa in viata noastra, ac***a teama ca prin prisma ei, el poate afla vesti oricand despre fosta sotie si oricand, in mod imprevizibil ar putea relua relatia cu ea (desi dupa divort, la cativa ani distanta a mai reluat relatia si nu a mers si m-a asigurat ca niciodata nu s-ar mai putea intoarce la ea, in prezent ea ac***a o relatie de cativa ani). Chiar si un telefon banal intre el si fosta, m-ar deranja chiar daca au un copil impreuna. Nu sunt adepta pastrarii unei relatii civilizate intre fosti, nici macar a unei simple prietenii. Ce-a fost, s-a terminat si nu vad nici un motiv de a pastra legatura pt ca ORICAND, atata timp cat intre cei doi a existat o relatie intima, se pot reaprinde sentimentele...chiar si dupa ani!
Intalnirile cu fata lui sunt sporadice, intalniri la care particip si eu. Ocazional el vorbeste cu fata lui la telefon, fapt care uneori se intampla fara ca eu sa fiu de fata, ceea ce ma deranjeaza enorm cand vad apelurile in telefonul lui. I-am cerut ca la orice conversatie si intalnire cu ea, sa fiu si eu prezenta, numai asa putand avea (oarecum) garantia ca el nu se ascunde de mine. Nu mi se pare normal ca din resursele lui financiare sa profite ea (chiar daca este copilul lui).
El isi doreste enorm sa ne casatorim dar i-am spus ca eu intotdeauna voi face diferenta intre fata lui si copilul/copii nostri, nedorind sa o tratez egal pentru ca nu sunt obligata sa accept greseala trecutului lui. Noua noastra familie inseamna eu, el si copii nostri, NU si copilul lui cu alta femeie.
Multi vor blama ca sunt egoista, insensibila dar am dreptul sa ma simt fericita fara a fi obligata sa accept greseala trecutului lui.
In prezent el are dificultati financiare si traim din veniturile mele. Nu mi se pare normal sa-si iubeasca copilul mai mult decat pe mine si sa-i tina parte, reprosandu-mi ca vreau sa bag raca intre el si fata lui si ca vreau sa-l indepartez de ea (in sufletul meu chiar imi doresc acest lucru si i-am spus si lui).
NU sunt EU vinovata de greselile trecutului lui si NICI obligata SA-I accept copilul. Copilul lui este ca un nod in gat, ca un ghimpe pentru mine, acum si tot timpul cat va dura relatia noastra. Mi-as fi dorit ca acest copil sa nu existe sau macar lui sa nu-i pese, sa nu se implice atat de mult, dar copilul exista si nu am ce schimba, INSA atitudinea lui vis-a-vis de mine se poate schimba. As putea sa-mi gasesc pe cineva fara obligatii dar pe el il iubesc insa nu si pe copilul lui. Un minim de respect fata de ea, si mila din partea mea exista dar nu-mi doresc sa ma imprietenesc cu fata lui, nu vreau sa am nici o relatie cu ea, sa stea cat mai departe de noi e tot ce-mi doresc.
Pentru mine NU E NICI O PLACERE sa stiu ca sunt a doua femeie din viata lui cu care merge la altar si ca copilul nostru va fi al doilea. Nu vreau si nu-mi doresc ca in aceasta relatie sa fiu ca “roata de rezerva”, vreau EXCLUSIVITATE, ceea ce inseamna ca in toate cazurile, tot ce e legat de fata lui, sa-mi spuna, sa-mi ceara sfatul iar atunci cand nu sunt de acord cu ceva, sa vad ca el este de partea mea, nu a ei. (de exp: acum isi doreste un laptop de vreo 30mil iar eu nu sunt de acord sa i-l cumpere). De ce sa-si cheltuie banii pt cineva din trecutul lui, de ce sa accept acest lucru? E ca si cum i-ar face un bine fostei ca are grija de copilul pe care il au impreuna.
El considera ca daca imi spune, stie ca nu sunt de acord ca el sa-i dea ceva sau sa o ajute cu ceva...cand avem discutii aprinse, o suna pe fata lui (o considera ca un refugiu, SI MA DERANJEAZA ENORM ca se destainuie ei si tocmai de aceea nici eu nu am inceredere in el sa-i spun anumite lucruri de teama sa nu-i spuna ei; consider ca in relatia noastra ea nu trebuie implicata in nici un fel) sau isi gaseste refugiul in bautura, ceea ce ma face sa o urasc si sa o dispretuiesc pe fata lui si mai mult (datorita faptului ca discutiile despre ea conduc aici).
N-as fi niciodata de acord ca atunci cand ne vom casatori, fata lui sa vina la nunta noastra (nu vreau ca figura fostei sa fie prezenta la nunta mea, sa-mi umbreasca momentele in care ar trebui sa fiu cea mai fericita femeie). N-as fi niciodata de acord ca noi sa mergem la nunta fiicei lui, ca el in acele momente sa aiba sentimentul de implinire ca alaturi de fosta are o fata reusita si sa o conduca pe un nou inceput de drum, si nici ca el sa mearga singur la nunta ei.
N-as fi niciodata de acord ca fata lui sa tina legatura cu rudele lui sau sa se implice in familia noastra, sa-si vada fratiorii/surioarele (posibili copii care i-am avea impreuna), ca ea sa participe la nunti, botezuri, petreceri care sunt in familia noastra sau ca el sa participe si sa se implice in viata ei sau cand va deveni bunic.
Vreau sa clarific aceste lucruri la inceput, ca sa nu ma trezesc mai tarziu in casnicie ca lucrurile nu evolueaza asa cum imi doresc si totul se duce de rapa. Daca ma casatoresc, nu-mi doresc sa divortez. E un om minunat dar ma deranjeaza copilul lui, nu-mi place sa vad ca se implica si isi face griji pentru ea, chiar daca si eu ma pun in situatia in care nu mi-ar placea sa am un copil si partenerul sa nu se implice in cresterea si educarea lui, sa nu fie responsabil. Dar nu ma intereseaza, in privinta asta sunt egosita, il vreau doar pt mine si atat. Nu ma intereseaza copilul lui, nu vreau sa imparta sau sa-i dea ceva copilului lui, casa, diverse bunuri, etc. atata timp cat traieste si mama copilului.
Mi-e greu sa accept aceasta relatie dar il iubesc enorm si nu vreau sa renunt la el.
Daca ati trecut printr-o situatie asemanatoare sau traiti in prezent ceva asemanator (mai ales cu un copil major) astept parerile si sfaturile dvs.
Multumesc pt rabdarea si timpul pe care le-ati acordat citind aceasta postare.
acum 10 ani
irina, tu crezi ca e suficient sa-i fac un copil pt a putea fi fericita cu el?? cred ca cu atat mai mult s-ar inrautati lucrurile, pt ca el isi va dori ca sa apropie copii, lucru pe care eu nu mi-l doresc. nu ma intereseaza trecutul lui, chiar mi-e sila de el.....tocmai de aia se numeste trecut....si daca e copilul lui, ce? e mai presus decat mine? cine-l spala, cine-i gateste? jigodia de fii-sa? nu! eu sunt persoana care sta cu el zi de zi si-ii ofera iubire neconditionata pe cand ea, doar il suna o data la nu stiu cat timp, chipurile sa-l intrebe ce mai face si ca-i este dor de le, dar mai exact de banii lui. ea stiind ca el e singur, ar putea sa se ofere sa vina sa-i calce o camasa, sa-i faca o ciorba sau sa-i faca curatenie...dar nu, e o jigodie fara scrupule! cum crezi tu ca pot eu sa accept ca sa iubeasca copilul nostru in aceeasi masura cum o iubeste pe fii-sa? e ea cumva rodul iubirii dintre noi? nu! e dintre el si o tarfa de care vrand-nevrand va fi legat toata viata prin fii-sa...si at pt ce atata bataie de cap? vreau sa fiu unica in sufletul lui, sa nu ma imparta cu nimeni, chit ca e vorba de altfel de iubire si cu atat mai mult cu cat nu e vorba de mama lui, cea care i-a dat viata, ci de rodul iubirii dintre el si un gunoi de tarfa (ca nici macar femeie n-o pot numi) care i-a distrus viata. asa ca nu mai vorbi daca nu cunosti.....
daca ti-e ti-ar muri mama sau copilul iar eu NU as trece prin aceeasi situatie, crezi tu ca eu ma pot pune in locul tau, SA SIMT LA FEL CA TINE???? NU! NICIODATA, si asta pt ca NU ESTI in aceeasi situatie ca mine....asa ca nu mai slavi tu plozii unor tarfe. tu sa fii unica si iubita de el, tu sa primezi in viata si sufletul lui, nu un p**a din trecutul lui care-l manipuleaza dupa cum vrea curu'' ei, ca deh'' chipurile are tot dreptul ca e fii-sa....
acum 10 ani
Iti scriu din postura de fiica, a unui tata care a ales sa divorteze, care a ales sa se recasatoreasca cu o alta care i-a spus TE VREAU PE TINE, COPIII SA SE DESCURCE! Iti scriu din postura unui copil care atunci cand a avut mai mare nevoie de TATA acesta era in bratele alteia ! Nu o numesc TARFA cum faci tu cu fosta sotie a iubitului tau ( desi poate sunt indreptatita)! A platit pt pacatul ei, e singura,nefericita si acra, iar TATA e cu noi din nou dupa 14 ani! Ea a facut aceeasi greseala ca tine A TINUT DEPARTE UN TATA DE COPIII LUI, insa sangele apa nu se face! Iar legatura dintre parinti si copii NIMENI nu o poate rupe cu adevarat! Se spune ca prima casnicie ti-o Dumnezeu, urmatoarele sunt de la diavol si orice vei face, la final tot la prima te intorci! Cu ce drept numesti TU o femeie care a fost casatorita si care a daruit familiei sale un copil ( rod al iubirii ), TARFA! Intr-o casnicie sunt doi adulti si doar ei stiu adevarul care a dus la destramarea casniciei lor, fapt pentru care trebuie auzite variantele amandorura si nimeni nu are dreptul sa puna etichete! CINE ESTI TU SA ETICHETEZI ASA O MAMA SI PE FIICA EI! Iti spun eu esti o egoista naiva, orice vei face fiica lui din prima casnicie RAMANE FIICA LUI, orice vei face se va reintalni in diverse ocazii cu prima sa sotie! Si cu aceasta mentalitate a ta se va produce si inevitabilul de care te temi SE VA INTOARCE LA FAMILIA SA! Spui ca nu vrei ca fata sa participe la nunta voastra, dar ce vei face cand fata se va casatori iar tatal o va duce la altar, iar tu vei sta acasa acra si iti vei inghiti rautatea, CACI NU TU VEI FI LANGA EL SI FIICA LUI , CI EA - MAMA FETEI- PRIMA LUI SOTIE VA STA ALATURI DE EL SI DE FIICA LOR! ( asa s-a intamplat la noi, TATA a stat langa MAMA - iar nefericita a ramas acasa cu tot cu rochia de seara facuta la comanda pe banii tatii binenteles si a suflat a jale - iar noi suntem 3 fete, deci 3 nunti, si apoi inevitabilul - TATA nu a incetat NICIODATA sa o iubeasca pe MAMA + si acum tata cu mama sunt alaturi recasatoriti, iar noi la casele noastre).
Poate relatia NEFERICITEI cu TATA ar fi avut un alt final daca ea ar fi fost OM! Pt a intelege intelesul acestui cuvant OM , ia Dexul si Biblia, poate Dumnezeu iti va lumina mintea, sufletul si inima pt a lua decizia cea mai buna pt tine, voi ( daca il vrei cu adevarat) si pt EL! Altfel vei suferi crunt, datorita framantarilor si egoismului care te macina, cat si datorita efectului de bumerang pe care il au faptele noastre!
Iar in calitate de mama si sotie, iti scriu ca daca voi divorta vreodata de sotul meu nu voi permite NICIODATA ca relatia dintre el si copiii sai sa fie vreodata dictata de o alta femeie, simplu ACESTI COPII NU AU FOST FACUTI CU DEGETUL, NOI SUNTEM RESPONSABILI DE VIITORUL SI INTREAGA VIATA A ACESTOR COPII, ACESTI COPII AU FOST PROCREATI DE DOI ADULTI SI AU NEVOIE DE PARINTII LOR PT A DEVENI OAMENI VIABILI SI RESPONSABILI IN SOCIETATE, PT ACESTI COPII , NOI - MAMA SI TATAL. NE-AM ASUMAT RESPONSABILITATEA! Iar cine intervine in relatia dintre PARINTI SI COPII este iresponsabil! In cazul in care tu vei avea copii cu acest tata, copiii vostri cu fata lui sunt FRATI DE TATA!
acum 10 ani
Iti scriu din postura de fiica, a unui tata care a ales sa divorteze, care a ales sa se recasatoreasca cu o alta care i-a spus TE VREAU PE TINE, COPIII SA SE DESCURCE! Iti scriu din postura unui copil care atunci cand a avut mai mare nevoie de TATA acesta era in bratele alteia ! Nu o numesc TARFA cum faci tu cu fosta sotie a iubitului tau ( desi poate sunt indreptatita)! A platit pt pacatul ei, e singura,nefericita si acra, iar TATA e cu noi din nou dupa 14 ani! Ea a facut aceeasi greseala ca tine A TINUT DEPARTE UN TATA DE COPIII LUI, insa sangele apa nu se face! Iar legatura dintre parinti si copii NIMENI nu o poate rupe cu adevarat! Se spune ca prima casnicie ti-o Dumnezeu, urmatoarele sunt de la diavol si orice vei face, la final tot la prima te intorci! Cu ce drept numesti TU o femeie care a fost casatorita si care a daruit familiei sale un copil ( rod al iubirii ), TARFA! Intr-o casnicie sunt doi adulti si doar ei stiu adevarul care a dus la destramarea casniciei lor, fapt pentru care trebuie auzite variantele amandorura si nimeni nu are dreptul sa puna etichete! CINE ESTI TU SA ETICHETEZI ASA O MAMA SI PE FIICA EI! Iti spun eu esti o egoista naiva, orice vei face fiica lui din prima casnicie RAMANE FIICA LUI, orice vei face se va reintalni in diverse ocazii cu prima sa sotie! Si cu aceasta mentalitate a ta se va produce si inevitabilul de care te temi SE VA INTOARCE LA FAMILIA SA! Spui ca nu vrei ca fata sa participe la nunta voastra, dar ce vei face cand fata se va casatori iar tatal o va duce la altar, iar tu vei sta acasa acra si iti vei inghiti rautatea, CACI NU TU VEI FI LANGA EL SI FIICA LUI , CI EA - MAMA FETEI- PRIMA LUI SOTIE VA STA ALATURI DE EL SI DE FIICA LOR! ( asa s-a intamplat la noi, TATA a stat langa MAMA - iar nefericita a ramas acasa cu tot cu rochia de seara facuta la comanda pe banii tatii binenteles si a suflat a jale - iar noi suntem 3 fete, deci 3 nunti, si apoi inevitabilul - TATA nu a incetat NICIODATA sa o iubeasca pe MAMA + si acum tata cu mama sunt alaturi recasatoriti, iar noi la casele noastre).
Poate relatia NEFERICITEI cu TATA ar fi avut un alt final daca ea ar fi fost OM! Pt a intelege intelesul acestui cuvant OM , ia Dexul si Biblia, poate Dumnezeu iti va lumina mintea, sufletul si inima pt a lua decizia cea mai buna pt tine, voi ( daca il vrei cu adevarat) si pt EL! Altfel vei suferi crunt, datorita framantarilor si egoismului care te macina, cat si datorita efectului de bumerang pe care il au faptele noastre!
Iar in calitate de mama si sotie, iti scriu ca daca voi divorta vreodata de sotul meu nu voi permite NICIODATA ca relatia dintre el si copiii sai sa fie vreodata dictata de o alta femeie, simplu ACESTI COPII NU AU FOST FACUTI CU DEGETUL, NOI SUNTEM RESPONSABILI DE VIITORUL SI INTREAGA VIATA A ACESTOR COPII, ACESTI COPII AU FOST PROCREATI DE DOI ADULTI SI AU NEVOIE DE PARINTII LOR PT A DEVENI OAMENI VIABILI SI RESPONSABILI IN SOCIETATE, PT ACESTI COPII , NOI - MAMA SI TATAL. NE-AM ASUMAT RESPONSABILITATEA! Iar cine intervine in relatia dintre PARINTI SI COPII este iresponsabil! In cazul in care tu vei avea copii cu acest tata, copiii vostri cu fata lui sunt FRATI DE TATA!
acum 10 ani
Carpe diem,
Crezi tu ca mama ta e fericita acum ca tatal tau s-a reintors la ea??? Crezi ca poate sa stearga cu vederea ca el a fost casatorit cu alta femeie si ca a iubit-o, lasand in urma o casnicie si 3 copii??? Crezi tu ca asta e un happyend ca el s-a reintors dupa 14 ani?? TOATA VIATA mama ta cat va trai, va avea sufletul amar si NICIODATA NU VA PUTEA UITA....chiar si daca a acceptat ca el sa se intoarca, a facut un compromis pt ca sunt convinsa ca nici un barbat nu ar fi acceptat-o cu 3 copii....asa ca vedeti-va de viata voastra, care din pct.meu de vedere nu mai e viata atata timp cat aproape un sfert din viata lor a fost distrus de neincredere, lipsa de respect, de iubire si de tradare....cu parere de rau pt tine si mama ta dar increderea ca si virginitatea, o data pierdute nu se mai recapata NICIODATA......e ca un fir de ata, o data ce s-a rupt, chiar daca-i faci nod, nu va mai fi ca inainte oricat de mult incerci sa te minti si sa te complaci.
iar legat de prima casatorie tin sa te contrazic, esti prost informata si ar fi bine sa citesti in biblie: prima casatorie e lege, a doua e ingaduinta si iertare iar a treia (care nu e recomandata) e blasfemie si desfrau.....si Sf.Ap.Pavel spune ca decat sa traiasca omul in curvie, mai bine se casatoreste.....si inca ceva, exista si divort bisericesc de prima casatorie, iar prin a doua casatorie cea dintai se anuleaza....
iar fosta lui sotie are o relatie, el a mai incercat la 3 ani dupa divort sa se impace insa au stat cam 2-3luni si s-au despartit pt ca efectiv nu exista cale de impacare...iar el chiar si singur de ar ramane(si a fost inainte) tot nu s-ar intoarce la ea......faptul ca are un copil asta nu inseamna ca-l tine legat si de fosta......nici macar cand copilul era mic, nu l-a interesat si a parasit-o pt alta femeie, d-apai acum cand fata e majora si el se vede mai rara cu ea! deci nu e cazul....bati campii.
acum 10 ani
Carpe diem,
Crezi tu ca mama ta e fericita acum ca tatal tau s-a reintors la ea??? Crezi ca poate sa stearga cu vederea ca el a fost casatorit cu alta femeie si ca a iubit-o, lasand in urma o casnicie si 3 copii??? Crezi tu ca asta e un happyend ca el s-a reintors dupa 14 ani?? TOATA VIATA mama ta cat va trai, va avea sufletul amar si NICIODATA NU VA PUTEA UITA....chiar si daca a acceptat ca el sa se intoarca, a facut un compromis pt ca sunt convinsa ca nici un barbat nu ar fi acceptat-o cu 3 copii....asa ca vedeti-va de viata voastra, care din pct.meu de vedere nu mai e viata atata timp cat aproape un sfert din viata lor a fost distrus de neincredere, lipsa de respect, de iubire si de tradare....cu parere de rau pt tine si mama ta dar increderea ca si virginitatea, o data pierdute nu se mai recapata NICIODATA......e ca un fir de ata, o data ce s-a rupt, chiar daca-i faci nod, nu va mai fi ca inainte oricat de mult incerci sa te minti si sa te complaci.
iar legat de prima casatorie tin sa te contrazic, esti prost informata si ar fi bine sa citesti in biblie: prima casatorie e lege, a doua e ingaduinta si iertare iar a treia (care nu e recomandata) e blasfemie si desfrau.....si Sf.Ap.Pavel spune ca decat sa traiasca omul in curvie, mai bine se casatoreste.....si inca ceva, exista si divort bisericesc de prima casatorie, iar prin a doua casatorie cea dintai se anuleaza....
iar fosta lui sotie are o relatie, el a mai incercat la 3 ani dupa divort sa se impace insa au stat cam 2-3luni si s-au despartit pt ca efectiv nu exista cale de impacare...iar el chiar si singur de ar ramane(si a fost inainte) tot nu s-ar intoarce la ea......faptul ca are un copil asta nu inseamna ca-l tine legat si de fosta......nici macar cand copilul era mic, nu l-a interesat si a parasit-o pt alta femeie, d-apai acum cand fata e majora si el se vede mai rara cu ea! deci nu e cazul....bati campii.
acum 10 ani
In cazul meu nu s-ar pune problema ca la nunta noastra, fii-sa sa fie prezenta. I-am zis ca e nunta mea si nu vreau sa mi-o stric cu prezenta cuiva care apartine trecutului lui, recte fii-sa si el a fost de acor fara nici un comentariu. Iar la nunta ei, el ar fi mandru sa ma aiba alaturi, chiar mi-a si zis ca ii face bine prezenta mea, insa eu sunt cea care nu m-as duce si nici pe el nu l-as lasa, asa...ca sa le dau peste nas taraturilor, ca nici una nici alta nu conteaza pt el, ci fac parte din trecutul lui de kkt. Ce daca se numeste copilul lui? Atata timp cat se comporta ca un jeg uman si-l suna doar sa-i ceara bani si sa-si cumpere nu stiu ce, si nici macar o mancare calda nu i-a gatit sau curatenie sau sa-i calce o camasa n-a venit, e un gunoi ordinar si o perversa ca tarfa care a fatat-o. Mi-e si sila s-o numesc copilul lui, in vocabularul meu nu mai exista notiunea de copil, decat tarfa, taratura, kkt, gunoi, jigodie ......si una si cealalta. Candva ele au reprezentat putin pt el iar in momentul de fata nu mai reprezinta mare lucru, ci doar incearca sa-i faca datoria morala de parinte dar ma deranjeaza ca se lasa manip**at de jigodia de fii-sa si el pune botu'' la orice kkt vrea ea.Aici e buba cea mare. Mi-as dori sa nu existe si sa dispara de pe fata pamantului.
acum 10 ani
SI DA ! ARE TOT DREPTUL LEGAL, PENTRU CA E FIICA SA, PE CAND TU DEOCAMDATA ESTI SALTEAUA SI MENAJERA LUI! vei avea si tu ceva drepturi dupa casatorie....
acum 10 ani
SI DA ! ARE TOT DREPTUL LEGAL, PENTRU CA E FIICA SA, PE CAND TU DEOCAMDATA ESTI SALTEAUA SI MENAJERA LUI! vei avea si tu ceva drepturi dupa casatorie....
acum 10 ani
Nu ai inteles nimic! Ma repet cine esti tu sa judeci si sa pui etichete! NU trebuie sa iti para rau sau sa te bucuri pt familia mea, mama mea e multumita, pt ca viata i-a dat peste nas uneia ca si tine, punct! In ceea ce priveste acceptarea unei femei cu copii de alt barbat, TE INSELI AMARNIC, sunt N cazuri in care un barbat a adoptat si iubit copiii altui barbat, doar pt ca au iubit-o pe mama lor ( asta este iubirea adevarata) - dar cine esti tu sa ma obosesc sa iti dau explicatii?! Ceea ce ai descris mai sus, despre ce crezi tu ca traieste mama, ESTE EXACT CEEA CE TRAIESTI TU = AMARACIUNE, NEINCREDERE, GELOZIE, ADICA CE TRAIESTI TU E ORICE NUMAI VIATA NU........
Daca il iubesti atat de mult pe cat pretinzi, eviti sa faci greseli pe care si altele le-au facut, in cazul meu NEFERICITA. Tu faci greselile pe care le-a facut ea...........de aceea ti-am prezentat urmarile comportamentului pe care il ai.
Idee era simpla, omul are BAGAJ GEBNETIC - COPILUL care in fata oamenilor si a tribunalului are DREPTURI, tu acum nu esti decat SALTEA si MENAJERA, si esti prea plina de venin, de unde sa mai fie loc pt fericire in sufletul tau? Daca accepti copilul si te comporti ca atare, ai sanse sa aveti o relatie stabila si de lunga durata, daca nu la un moment dat se va rupe, iar timpul trece in defavoarea ta. Insa chiar vrei sa fii cu un astfel de om?! spui ca a inselat-o, ca nu i-a pasat, ca a parasit-o, dar tot tu spui ca dupa trei ani de despartire s-a intors la ea............ daca ai fi sigura de faptul ca eu bat campii, ai mai fi geloasa pe fosta sotie?te-ar mai speria umbra ei?!!!
Ai spus in post ca ti-au raspuns femei casatorite care nu stiu cu ce te confrunti, eu ti-am spus o parere din punct de vedere al copilului si al femeii, dar probabil tu vrei ca cineva sa-ti spuna ca procedezi corect si ca ai dreptate, lucru care nu se va intampla, pt ca gresesti, si din pacate tu esti cea care sufera, de aceea ai si cerut parerea altora.
Sanatate!
acum 10 ani
Nu sunt eu de vina pt greseala din trecutul lui si de aia judec, pt ca nu sunt obligata sa-i inghit kktul din trecut. Nu sunt eu responsabila ca el s-a f.t cu o tarfa care i-a distrus viata si i-a "trantit" un plod crezand ca o sa-l tina legata de el o viata. Dumnezeu i-a dat peste nas taraturii, chiar daca la momentul ala era nevasta-sa si avea copil mic, de 3 ani, el a inselat-o, pt ca jigodia si-a batut joc de el.
Crezi tu ca mama ta e multumita, esti tu atat de convinsa ca stii ce e in sufletul ei dupa atatia ani de suferinta? Apropo, in astia 14 ani, ea n-a avut nici o relatie? Daca a avut de ce nu mai e impreuna cu respectivul? Pt ca i-a fost greu sa duca "bagajul" ei lasat de alt barbat, recte tatal vostru?
CEA MAI MARE p***aE PE CARE O INGHITA MAJORITATEA E CA CHIPURILE, DACA-L IUBESTI, II IUBESTI SI COPILUL. E cumva rodul iubirii dintre noi??? NU! Este rezultatul unui f.tai dintre el si un gunoi ordinar din trecutul lui, si eu pt ce sa accept???
Daca copilul tau s-ar droga sau s-ar p***atua, ai iubi si tu drogurile si faptul ca-si vinde trupul??? NU! Normal ca n-ai fi de acord, DAR TU COPILUL TI L-AI IUBI, DAR NU SI CEEA CE FACE.
Cand m-am indragostit de el, am facut-o pt felul lui de-a fi, modul de gandire, comportament DAR NU si pt faptul ca re un bagaj din trecut.
Iar daca eu ii voi deveni sotie (ceea ce el isi doreste f mult) voi avea drepturi mai mari la casa si alte bunuri decat ea, si ea poate fi si dezmostenita pana la urma. Asa ca ea n-ar mai avea nici un drept. Nu inseamna ca daca e fiica in acte, e si in fapte....nici pe departe. E o profitoare si o perversa ca gunoiul care a adus-o pe lume.
acum 10 ani
Nu sunt eu de vina pt greseala din trecutul lui si de aia judec, pt ca nu sunt obligata sa-i inghit kktul din trecut. Nu sunt eu responsabila ca el s-a f.t cu o tarfa care i-a distrus viata si i-a "trantit" un plod crezand ca o sa-l tina legata de el o viata. Dumnezeu i-a dat peste nas taraturii, chiar daca la momentul ala era nevasta-sa si avea copil mic, de 3 ani, el a inselat-o, pt ca jigodia si-a batut joc de el.
Crezi tu ca mama ta e multumita, esti tu atat de convinsa ca stii ce e in sufletul ei dupa atatia ani de suferinta? Apropo, in astia 14 ani, ea n-a avut nici o relatie? Daca a avut de ce nu mai e impreuna cu respectivul? Pt ca i-a fost greu sa duca "bagajul" ei lasat de alt barbat, recte tatal vostru?
CEA MAI MARE p***aE PE CARE O INGHITA MAJORITATEA E CA CHIPURILE, DACA-L IUBESTI, II IUBESTI SI COPILUL. E cumva rodul iubirii dintre noi??? NU! Este rezultatul unui f.tai dintre el si un gunoi ordinar din trecutul lui, si eu pt ce sa accept???
Daca copilul tau s-ar droga sau s-ar p***atua, ai iubi si tu drogurile si faptul ca-si vinde trupul??? NU! Normal ca n-ai fi de acord, DAR TU COPILUL TI L-AI IUBI, DAR NU SI CEEA CE FACE.
Cand m-am indragostit de el, am facut-o pt felul lui de-a fi, modul de gandire, comportament DAR NU si pt faptul ca re un bagaj din trecut.
Iar daca eu ii voi deveni sotie (ceea ce el isi doreste f mult) voi avea drepturi mai mari la casa si alte bunuri decat ea, si ea poate fi si dezmostenita pana la urma. Asa ca ea n-ar mai avea nici un drept. Nu inseamna ca daca e fiica in acte, e si in fapte....nici pe departe. E o profitoare si o perversa ca gunoiul care a adus-o pe lume.
acum 10 ani
Si inca ceva: NU eu trebuie sa ma comport ca atare si sa accept faptul ca el are un copil, ci din contra el ar trebui sa faca compromisuri ac***a un asemenea trecut.
Iar faptul ca s-a reintors la ea nu spune mare lucru atata timp cat s-a vazut ca in acele 2-3luni de "impacare" nu puteau convietui impreuna, tocmai pt faptul ca nu sunt facuti unul pt celalalt, si ca exista prea multe scandaluri si lucruri peste care nu pot trece nici unul,CHIAR DACA au un copil impreuna.
Iar ea, are o relatie cu alt barbat de cativa ani si nu mai are nici o tangenta cu el. Ce ma deranjeaza e faptul ca copilul e un liant catre trecut si ca el oricand daca ar vrea sau nu neaparat, in mod indirect prin copil, poate afla informatii despre fosta. Ea l-a contactat o singura data de cand suntem impreuna si el a fost vizibil deranjat si i-a raspuns pe un ton agresiv si i-a spus sa nu-l mai deranjeze niciodata.
acum 10 ani
Au trecut 9 luni de cand ai cerut ajutor aici............ si din pacate te invarti in aceeasi amaraciune, lucru care imi confirma spusele....
acum 10 ani
Melancolica eu cred ca tu nu stii sa faci diferenta dintre dragostea parinteasca si dragostea intre un barbat si o femeie.Degeaba esti plina de ura,nu rezolvi nimic cu asta...Incearca sa te pui un pic in situatia lui.Daca erai tu cea care avea un copil dintr-o alta relatie si el nu-ti accepta copilul...iti lasai fiul sau fiica in voia soartei doar pentru ca il iubesti pe el?????????
acum 10 ani
TTT
Nu exista "daca", nu e cazul!
Ideea e ca fii-sa NU TRAIESTE cu el, nu lociesc impreuna, ea sta la ma-sa si el cu fii-sa se vad rar, si asta eu nu o conssider o relatie normala, mai ales ca ea nu mai e deloc copil minor, multi de varsta ei au si scoala si un job part-time si se intretin singuri, insa ea e un vierme parazit care incearca in fel si chip sa se bage pe sub pielea lui....cine stie ce spera ea in sufeletul ei? ca fiecare relatie a lui taica-su sa se duca de rapa si ma-sa sa mai aiba o sansa (desi si ea este intr-o relatie de cativa ani cu un barbat)......asa fiind "rodul mancarimii in pl" dintre ei doi, o sa ii tina pe amandoi in tandem (si pe ma-sa si pe ta-su), ca deh'''' e kktul lor....si oricand pot reintregi familia, mai stii? si chiar daca el s-a jurat pe viata fii-sii ca nu mai are nici o tangenta cu tarfa aia, simplul fapt ca jigodia la varsta asta seamana cu tarfa care a fatat-o si faptul ca lui ii pasa de un kkt ordinar si ca de fiecare data cand e adusa in discutii avem scandaluri si ii tine parte, ma ingrozeste, imi vine s-o distrug.
acum 10 ani
Ca sa iti raspund mai exact: DACA aveam un copil, acel copil STATEA cu mine, NU departe de mine cum e in cazul lui si nu cred ca imi refaceam viata, as fi luptat pt copilul meu ca sa creasca intr-o familie normala, cu AMBII PARINTI ALATURI. Iar inainte sa ma casatoresc as fi pus bine in balanta sfatul parintilor (si biserica spune ca daca cuplul nu are binecuvantarea parintilor, casnicie va fi cu probleme, probabil sortita esecului, ceea se s-a intamplat si in cazul lui) si nu m-as fi casatorit inainte de varsta de 25 ani. La ei a fost mai mult sexuaiala, nicidecum iubire iar copilul a venit din intamplare nu ca si l-au dorit, ea facand deja un avort inainte. Deci, ma doar fix in dos de cum ma judeca altii. Ea a fost o tarfa care s-a culcat cu tot liceul si l-a mintit pe el ca are himenul elastic. Pt mine si ea si fii-sa sunt doua gunoaie care imput pamantul si care n-ar trebui sa existe pt ca i-au distrus viata. Daca jigodia de fii-sa n-ar fi existat ar fi fost mult mai simpla situatia.
acum 10 ani
Melancolica copilul nu are nici o vina...DOAR EL este de vina pentru tot ce ti se intimpla tie si fetitei lui.Odata ce a fost violent cu tine ce mai astepti,schimbari din partea lui?Ai 9 luni de cind suferi...Gindestete ca ai pierdut deja 9luni din viata si nu ai rezolvat nimic.Viata e atit de frumoasa daca ai linga tine o persoana care te iubeste cu adevarat...Miine dimineata cind te trezesti stai un pic in fata oglinzii si intreabate ''''oare chiar merit eu asa viata?oare chiar merit eu sa fiu injosita fata de prietenii lui?''''Sint atitia barbati singuri care te asteapta...Sau daca chiar cu adevarat va iubiti incearca sa-l accepti asa cum este el nu incerca sa schimbi ceva legat de trecutul lui,viitorul il poti schimba dar trecutul ramine la fel.Acel copil nu are nici o vina.De vina sint parintii care fac copii si nu sint in stare sa aiba grija de ei.
acum 10 ani
Te inteleg perfect. Am fost in ambele situatii. Am fost fata dintr-o alta casatorie din trecut, si nu intelegeam de ce tata nu mai tine legatura cu mine si il uram si pe el ca nu-l intereseaza, o uram si pe sotia lui ca nu-i permite.
Dar uite viata cum e... acum sunt casatorita cu un barbat care a mai avut un copil inainte... a murit la 2 ani. Stiu ca sentimentele mele sunt meschine, dar o urasc pe femeia cu care a avut acel copil, urasc si copilul ala, ma uit la poze si nu-l pot vedea frumos si ma bucur ca a murit. Daca ar fi trait nu as fi suportat sa am o relatie cu el... Si e normal ca sotie sa vrei exclusivitate pt toate sentimentele...
Acum inteleg... tata nu a tinut legatura cu mine din respect si consideratie fata de sotia lui. Si e normal nici bani sa nu trimita. Ac***a cu actuala sotie copii, cum sa ia din banii pt copiii lor, sa dea bani pt copilul facut cu alta? ... Cine nu e pus in situatia asta nu intelege...
acum 10 ani
Din pacate pentru dragoste trebuie sa acceptam multe, sa avem rabdare si sa trecem peste, sperand ca va fi bine; Viata e construita sa suferim, nu pentru ca asa neaparat vrem, asa se intampla, nu pot controla aceasta situatie; O sa spuneti, ''''Cine te pune sa stai?''''
Exact cum descrieti voi, 80 % sunt in situatie asemenatoare, de ce ? Pentru ca asa a vrut soacra, binenteles ca nu a stiut ce se va intampla; A rezultat un copil din trecut, plateste pensie alimentara, acum de curand si-a facut program de vizitare; Ma doare, pt ca sunt data la o parte, cu toate ca eu am locul meu, dar in acelasi timp ma simt folosita; F greu de suportat, uneori simt ca traiesc singura; Asemenea ma intretin singura, il vad perfect, ne intelgem bine si suntem de aproape 5 ani impreuna, doar de anul acesta a devenit problema cu vizite; Avem planuri pt copii; Mergeti inainte , mult curaj, tot la voi se va intoarce asa cum a fost la mine;
acum 10 ani
Am trait ceva similar. Din ce am vazut mi-am spus mereu ca poate daca nu va reusi sa fie un sot foarte bun, sigur va fi un tata foarte bun ( ca-l vedeam cu copilul din casnicia anterioara). Dar inceputul a fost cu telefoane in permanenta de la fosta si de la copil, chiar si la 2 noaptea sau 6 dimineata in conditiile in care eu aveam in casa un nou nascut. A FOST IAD. Disperare pe fosta ca avem un copil, ca va inparti averile, chiar si inexistente, nu puteai minca pt ca sunau, nu puteai dormi, nu puteai face nimic pt ca sigur suna telefonul, iar el raspundea ca poate a patit ceva copilul. A venit copilul in casa mea unde locuiam cu totii si a filmat tot cu telefonul sa-i arate fostei cum e in casa. L-am rugat pe partenerul meu de viata sa-i spuna ca nu se face asa ceva, sa stearga inregistrarea. Degeaba. si lucrurile au continuat pina cind ne-am despartit. Si vreau sa va spun ca pe acel copil il iubeste f.mult, dar pe al nostrum nu l-a mai vazut de mult. Copilul nu dorea decit sa ne desparta, mama lui il monta in acest sens desi ea era intr-o alta relatie, si a reusit.
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua