Suptul degetului

Actualizat: 11 Aprilie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Cora Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog

Spitalul Municipal Campina

Generalitati


Suptul degetului este normal la sugari si la copiii mici. Un instinct natural de a suge degetul apare la copii in primele luni de viata si uneori inca din perioada intrauterina. Copiii pot de asemenea sa suga mana sau alte obiecte.

Un copil care suge degetul, plaseaza de cele mai multe ori degetul deasupra limbii, astfel incat degetul impinge in afara dintii superiori si inautru dintii inferiori. Copilul poate dezvolta un calus (tesut in exces format prin cicatrizare la nivelul unei leziuni) la nivelul degetului daca va suge degetul foarte tare.

Cauze

Copiii au un instinct natural de a suge, care diminueaza in timp, incepand cu varsta de 6 luni. Totusi, unii copii continua sa-si suga degetul si dupa aceasta perioada, deoarece acest obicei are efect calmant pentru copii. In unele cazuri suptul degetului poate deveni un obicei la sugari sau la copiii mici atunci cand le este foame, cand sunt agitati, somnorosi sau plictisiti.

Aproximativ 70-90% din copii sug degetul. Dintre acestia majoritatea vor renunta la acest obicei intre 3 si 6 ani.

Simptome

Un copil care suge degetul, plaseaza de cele mai multe ori degetul deasupra limbii, astfel incat degetul impinge in afara dintii superiori si inautru dintii inferiori. Copilul poate dezvolta un calus (tesut in exces format prin cicatrizare la nivelul unei leziuni) la nivelul degetului daca va suge degetul foarte tare.

Cei mai multi copii sug degetul mare de la mana (policele), dar altii pot suge alte degete. Acest lucru se poate intampla din cauza ca prima data a supt alt deget.
Unii copii au si alte activitati in timp ce sug degetul: freaca o bucata de material, trag de lobii urechii sau rasucesc o suvita de par intre degete.

Suptul degetului la copii mai mici de 4 ani nu reprezinta o problema, totusi la copii mai mari de 5 ani care sug cu intensitate crescuta degetul pot aparea probleme, printre care :
- probleme emotionale. Unii prescolari care sug degetul se pot simti rusinati atunci cand copii de varsta lor rad de ei. Parintii le pot insufla un sentiment de lipsa de respect daca vor rade de ei sau daca ii vor pedepsi

- probleme ale dentitiei. Suptul degetului timp indelungat poate determina probleme ale dentitiei, ca de exemplu alinierea anormala ale dintilor (malocluzii). Alinierile anormale ale dintilor se pot corecta dupa ce copilul inceteaza sa suga degetul. Cu cat este mai lunga perioada de supt al degetului, cu atat este mai mare riscul ca la copil sa fie nevoie de terapie ortodontica pentru a corecta problemele

- probleme de vorbire. Cele mai frecvente probleme de vorbire sunt problemele de pronuntie in special pentru Ts, Ds, balbaieli sau scoaterea limbii in afara in momentul pronuntiei cuvintelor.

Investigatii

Copiii care continua sa suga degetul dupa varsta de 5 ani necesita examinare stomatologica pentru a identifica neregularitatile aparute la nivelul dintilor, maxilarului sau gingiilor.

De asemenea se evalueaza vorbirea si pronuntia.
In cazul in care obiceiul este unul sever si pare sa fie insotit de tulburari emotionale, comportamentale, ca anxietatea sau atunci cand acest obicei apare ca o reactie la un eveniment traumatic este indicat consult psihologic.

Tratament

Majoritatea copiilor renunta la suptul degetului intre varsta de 3-6 ani si nu necesita terapie.

Se indica terapie cand :
- se asociaza cu trasul de par, in special la copiii cu varsta intre 12 luni si 24 de luni
- nu se renunta la acest obicei, chiar se continua cu intensitate crescuta dupa varsta de 5 ani
- apar tulburarile de vorbire sau modificari ale dentitiei.

Terapia pentru incetarea acestui obicei este mai eficienta in cazul in care copilul coopereaza si vrea sa renunte. Terapia este foarte variata, expertii au opinii diferite. Unii considera ca terapia inceputa fara cooperarea copilului nu are sanse de reusita si poate chiar determina o inrautatire. Altii considera ca terapia este necesara chiar si atunci cand copilul nu este de acord.

Este important ca terapia sa fie amanata atunci cand copilul trece printr-o perioada de stres, ca dupa o boala, pierderea unui animal de casa, dupa mutarea in casa noua sau cand exista probleme in familie.
Unii parinti nu accepta acest obicei nici la copii cu varste mai mici de 4 ani.

Opiniile specialistilor sunt diferite in ceea ce priveste diferentele intre suptul degetului si suptul suzetei. Unul dintre avantajele suzetei este acela ca aceasta poate fi indepartata in orice moment. Totusi s-a demonstrat ca suptul suzetei creste riscul de dezvoltarea a infectiilor otice (infectii la nivelul urechii).
Problema suptului degetului este de cele mai multe ori rezolvata cu terapie la domiciliu, de genul oferirea de recompense sau premii daca nu mai sug degetul.

In cazul in care terapia la domiciliu nu functioneaza, alte terapii pot fi necesare.
Acestea includ:

Terapie comportamentala - aceasta ajuta copilul sa renunte la acest obicei prin mai multe tehnici, printre care legarea degetelor unele de celelate. Terapia comportamentala functioneaza cel mai bine atunci cand toate persoanele implicate in ingrijirea copilului sunt implicate.

Dispozitive pentru degete - aceste dispozitive sunt din mase plastice netoxice si se pune pe degetul copilului. Se plaseaza pe deget si se fixeaza prin legaturi la nivelul articulatiei pumnului. Aceste dispozitive se folosesc la copii cu probleme severe. Aceste dispozitive sunt purtate pe tot parcursul zilei de catre copil. Se indeparteaza dupa ce au trecut 24 de ore fara incercari de a suge degetul din partea copilului. Dispozitivul se fixeaza la loc in cazul in care copilul incepe din nou sa-si suga degetul. Aceste dispozitive trebuiesc fixate de catre un medic specialist.

Dispozitive orale - aceste dispozitive sunt fixate la nivelul palatului, in cavitatea bucala si scad placerea copilului de a suge degetul. Pot fi necesare cateva luni pana la eliminarea obiceiului, iar aceste dispozitive se mai pot mentine cateva luni dupa, pentru a preveni recaderile. Dispozitivele orale sunt montate de medicul dentist.
Parintii pot institui o terapie prin instaurarea unor reguli sau prin distragerea atentiei copiilor de la suptul degetului. Copilul poate avea un rol mai mare in terapie pe masura ce inainteaza in varsta si este capabil sa inteleaga conceptul de timp, de bine si rau, de relatie cu parintii si pe masura ce copilul are control asupra activitatilor sale.

Sunt indicate urmatoarele masuri pentru a ajuta copilul sa renunte la acest obicei:
- distragerea atentiei copilului de la acest obicei prin angajarea in diferite activitati
- acordarea de mai multa atentie
- limitarea locurilor in care copilul sa poata face acest lucru (de exemplu se roaga copilul sa-si suga degetul numai in dormitor)
- se indeparteaza obiectele pe care copilul le asociaza cu suptul degetului, la inceput pentru perioade scurte in timpul zilei, pe masura ce copilul invata sa controleze, se mareste timpul in care aceste obiecte sunt indepartate
- se instaureaza masuri in care copilul are un rol activ
- se explica copilului efectele pe care le are suptul degetului
- se pun manusi pe mainile copilului sau se leaga degetele cu banda adeziva. Se explica copilului ca aceste masuri nu sunt pedepse ci sunt pentru a-i aminti ca nu trebuie sa suga degetul
- se instituie un sistem de recompense, de exemplu se noteaza pe calendar zilele in care nu suge degetul, iar dupa ce trece o anumita perioada se ofera recompense
- utilizarea unui lac de unghii cu gust amar. Se aplica lacul pe unghii dimineata, seara sau de cate ori copilul va suge degetul. Acest sistem este incununat de un succes mai mare atunci cand se asociaza cu un sistem de recompense.

Nu sunt indicate:
- scoaterea degetului din gura copilului atunci cand acesta este treaz, se poate face acest lucru dupa ce copilul a adormit
- nu se pedepseste copilul si nu se folosesc expresii care sa-l jigneasca. Se adopta o pozitie neutra, calma, fara sa se judece copilul atunci cand se discuta cu acesta despre obiceiul de a suge degetul
- nu se permite altor persoane sa faca haz de copil pentru ca suge degetul.
In cazul in care terapia facuta de parinti nu da roade, se recomanda consultul unui medic specialist.

Complicatii

Suptul degetului timp indelungat poate determina probleme ale dentitiei. Suptul degetului poate determina o aliniere anormala a dintilor (malocluzii), impingerea dintilor inainte si uneori malformatii ale palatului cavitatii bucale. Alinierile anormale ale dintilor se pot corecta dupa ce copilul inceteaza sa suga degetul. Cu cat este mai lunga perioada de supt a degetului, cu atat este mai mare riscul ca la copil sa fie nevoie de terapie ortodontica pentru a corecta problemele.
De asemenea, copilul poate dezvolta probleme de pronuntie, in special pentru Ts, Ds, balbaieli sau scoaterea limbii in afara in momentul pronuntiei cuvintelor.

Suptul degetului inainte de varsta de 4 ani nu reprezinta o problema. Copiii care continua sa suga degetul cu intensitate crescuta dupa varsta de 4-5 ani sau cei care continua dupa 5 ani au un risc crescut de a dezvolta probleme ale dentitiei sau de vorbire.
In unele cazuri, destul de rare, suptul degetului peste varsta de 5 ani poate sa semnifice o problema emotionala sau anxietate. Acesti copii trebuie examinati de un medic specialist.

Majoritatea copiilor inceteaza sa mai suga degetul dupa masuri terapeutice simple.


Citeste si despre:

Dentitia la copii Obiceiurile vicioase ale copilului Pasi pentru un zambet frumos Cele mai des intalnite probleme orale la copii Cand trebuie sa mergem cu copilul la ortodont? Ce afectiuni poti detecta prin testarea genetica si cand este bine sa o faci Sanatatea dentara a copiilor! Un interviu cu Dr. Iulia Mihaila, medic stomatolog Prevenirea si tratamentul precoce al anomaliilor dento maxilare Anchiloglosia - Limba fixata Sindromul Down si monitorizarea prenatala Angorjarea sanilor