Maria Lecu
Daca aveti probleme legate de orele de somn ale copiilor vostri nu trebuie sa va speriati. Aceste probleme nu sunt neobisnuite in cazul copiilor.
Motivele au diferite substraturi. De exemplu, un copil de 2-3 ani vede somnul ca pe o despartire de parinti, dandu-i un sentiment de neliniste. Din aceasta cauza el incearca sa evite orele de dormit.
La copiii de 4-5 ani ne intalnim cu frica de intuneric, de umbre, de hoti sau, pur si simplu, de a ramane singuri. Alti copii tanjesc dupa caldura si siguranta pe care le simt langa mama sau langa tata.
Incercati sa oferiti copiilor vostri empatie, sa le intelegeti sentimentele, sa observati in ce momente apare o problema si dupa ce va veti inarma cu mult optimism veti putea lua masurile necesare.
Mai intai trebuie sa vorbiti cu copiii dumneavoastra despre motivele care ii determina sa evite orele de dormit. Intrebati-i daca le e frica de ceva sau daca sunt speriati, intrebati-i ce i-ar putea face sa se simta mai bine cand stau in pat.
In cazul copiilor mici este recomandat sa verificati camera in care dorm, sa lasati o lumina aprinsa sau sa le atasati pe tavan figurine fluorescente. Aceste figurine le capteaza atentia si astfel nu se vor mai gandi la motivul care ii determina sa nu doarma.
Parintii trebuie sa cada de acord atunci cand stabilesc ora de culcare, mai ales pentru ca este greu sa te intelegi dimineata cu un copil ce nu s-a odihnit.
Daca parintii vor sa petreaca mai mult timp cu copiii, este mai corect sa amane ora de culcare decat sa incurajeze expeditiile nocturne. Cand cei doi parinti cad de acord ca obiectivul lor este sa-l determine pe copil sa ramana in patul lui, au la dispozitie mai multe strategii.
Spuneti-le copiilor, dupa incheierea ritualului de culcare, ca veti veni sa-i vedeti dimineata si ca va trebui sa ramana in patuturile lor si sa nu se duca in alta parte.
Daca se prefigureaza o iesire la baie, hotarati daca poate sa mearga singur sau daca este cazul sa va cheme. In cazul in care copilul profita de iesirea la baie pentru o mica plimbare, aduceti-l inapoi in pat, fara multa conversatie.
Asezati pe frigider o cutie in care copiii sa puna un betigas pentru fiecare noapte fara excursii. In momentul in care se aduna un anumit numar de betigase pe saptamana (puteti incepe de la 4 si avansati pana la 7), copilul poate primi ceva bun (un sfert de ora in plus de joaca inainte de culcare, un puzzle, o carte).
Majoritatea copiilor sunt incantati de ideea de a tine evidenta si se vor stradui sa "munceasca" mai mult pentru mai multe betigase. Treptat, veti constata ca puteti renunta la evidenta, dar nu va grabiti, asteptati cel putin cateva luni.
Unii copii, cand afla ca nu vor mai putea face noaptea acele mici "excursii" in dormitorul parintilor, nu se mai dau jos din pat, in schimb incep sa planga.
Sfatul nostru este ca parintii sa fie fermi. Incercati sa asteptati 15-20 de minute inainte sa mergeti la ei in camera.
In acest interval de timp majoritatea copiilor se opresc din plans si adorm. A doua zi dimineata spuneti-le ca sunteti aproape de ei, camera lor este langa a dumneavoastra si sunt in perfecta siguranta.
Daca va veti auzi copilul plangand sfasietor, va veti simti obligat sa intrati in camera lui, dar in niciun caz sa nu il scoateti din ea. Stergeti-i lacrimile si nasucul si spuneti: "Esti destul de mare sa dormi in patul tau. Mama si tata sunt aici si venim sa te vedem dimineata. Stii ceva? Imediat cum adormi, vin la tine sa verific daca este totul in regula." Dupa ce i-ati transmis aceste lucruri ii spuneti noapte buna si plecati.
Nu uitati ca o noapte nedormita strica o dimineata sau o zi intreaga. Fiti perseverenti si va veti indeplini obiectivul propus.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.