Vaccinarea calatorului

Cand trebuie planificata vaccinarea?

In cazul in care calatoria este una planificata din timp, se recomanda programarea unei consultatii la medicul de familie cu cel putin 6-8 saptamani inainte de data plecarii, intrucat unele vaccinuri au nevoie de un interval mai mare de timp pentru dezvoltarea imunitatii, iar altele necesita doze repetate pana la atingerea unui titru protector de anticorpi.

Cum afli despre vaccinurile ce ar trebui facute?

Pentru inceput, programati o consultatie la medicul de familie pentru a afla daca vaccinurile dvs. incluse in Programul National de Vaccinare sunt la zi sau daca mai trebuie completata schema de vaccinare.

De asemenea, se poate verifica si carnetul de vaccinari personal.

Medicul de familie va poate consilia cu privire la vaccinurile care se impun a fi facute in functie de zona in care este facuta calatoria.

Nu toate vaccinurile sunt gratuite, pentru unele fiind necesara plata precum vaccinarile de calatorie impotriva hepatiei B, meningitei, rabiei, tuberculozei, encefalitei japoneze, encefalitei transmise de capuse si febrei galbene.

Subiectele abordate in cadrul consultatiei

Medicul de familie va oferi explicatii suplimentare cu privire la imunizare, prezentandu-i pacientului istoricul sau de vaccinare si vaccinurile care se indica a fi facute.

Se va identifica riscul de malarie, explicandu-se masurile de protectie individuala, beneficiile si efectele adverse ale chimioprofilaxiei si alternativele acesteia, precum si riscul de a contacta boli transmise prin vectori, precum insecte si masurile de precautie necesare.

Se vor prezenta masurile de protectie impotriva diareei calatorului si tratamentul antibiotic necesar.

In cazul drumetiilor, se va identifica riscul bolii de altitudine si se va oferi consultatie preventiva cu privire la ascensiunea graduala, hidratare si medicamentele necesare.

De asemenea, se vor lua in calcul si alte riscuri potentiale precum protectia solara folosind creme cu SPF 50, raul de miscare, evitarea contactului cu animale pentru a reduce riscul de transmitere a rabiei, a mersului fara incaltaminte pentru a nu contacta paraziti si a scaldatului in ape dulci din cauza riscului de leptospiroza si de schisostomiaza.

Factori de risc ce tin de calatorie

Vaccinarea in contextul calatoriilor sau a protectiei impotriva bolilor endemice se recomanda in functie de riscurile specifice fiecarei zone.

Iata cateva exemple generale privind recomandarile de vaccinare pentru anumite regiuni si tari:

Africa Sub-Sahariana

Febra galbena: Multe tari (de exemplu, Ghana, Nigeria, Kenya) cer dovada vaccinarii anti-febra galbena la intrare.
Hepatita A si tifoida: Aceste vaccinari sunt recomandate datorita riscului crescut de boli transmise prin alimente si apa, mai ales in zone cu conditii igienice deficitare.
Meningococica: In anumite regiuni, mai ales in "curea meningococica" din Sahel, aceasta vaccinare este importanta.

America de Sud si America Centrala

Febra galbena: Vaccinarea este recomandata in regiunile tropicale (ex. Brazilia, Peru, Columbia), unde riscul de transmitere este semnificativ.
Hepatita A si tifoida: Din motive similare cu cele din Africa, aceste vaccinuri ajuta la prevenirea infectiilor transmise prin consumul de apa sau alimente contaminate.

Asia (Sud-Est si de Est)

Encefalita japoneza: In zonele rurale sau in perioadele cu activitate sporita a tantarilor (ex. anumite parti din Thailanda, Vietnam, China), se recomanda aceasta vaccinare.
Hepatita A si tifoida: Sunt recomandate pentru a preveni bolile legate de igiena precara.
Rabie: Pentru persoanele ce pot intra in contact cu animale, in special daca se planifica excursii in zone izolate.

Orientul Mijlociu

Meningococica: Este adesea obligatorie pentru pelerinii care se indreapta spre evenimente majore, cum ar fi Hajj-ul in Arabia Saudita.
Hepatita A si tifoida: Pot fi recomandate, in functie de conditiile locale si de itinerariul de calatorie.

Factori de risc ce tin de calator

In momentul in care se planuieste o calatorie trebuie sa fie tinut cont de aspecte precum:

- varsta,

- alergii, ce interfera cu administrarea vaccinurilor,

- existenta unor patologii ce cresc vulnerabilitatea sau contraindica administrarea anumitor vaccinuri, precum asocierea unui status imunosupresat determinat afectiunile ce implica sistemul imunitar (HIV/SIDA) sau de tratamentul chimioterapic,

- sarcina,

- alaptare,

- chimioprofilaxia malariei efectuata anterior,

- s-au inregistrat imbolnaviri legate de calatoriile anterioare.

Tipuri de vaccinuri

Vaccinarea impotriva holerei

Nu este necesara in mod obisnuit, ci pentru cei care lucreaza cu oameni, in taberele de refugiati sau dupa dezastre naturale.

Cazurile de holera sunt limitate in zonele in care igiena si sistemul sanitar sunt precare, precum anumite regiuni din Africa, Asia si America de Sud.

Vaccinul se administreaza oral in doua doze, la intervale de 1-6 saptamani, iar copiii cu varsta cuprinsa intre 2-6 ani trebuie sa primeasca inca o doza, administrata tot la 1-6 saptamani dupa cea de-a doua.

Schema finala de vaccinare trebuie finalizata cu cel putin o saptamana inainte de calatorie, pentru ca raspunsul imun se obtine la o saptamana dupa ultima doza.

In cazul in care schema a fost realizata anterior, se poate face o singura doza (rapel) sau se poate relua schema complet.

Vaccinarea impotriva febrei dengue

Se recomanda a fi facuta persoanelor care calatoresc in zone tropicale precum anumite regiuni din Africa si Asia, America Centrala si de Sud, Caraibe, Insulele Pacificului.

Vaccinul se administreaza in doua doze la 3 luni distanta una de cealalta, motiv pentru care schema de vaccinare trebuie inceputa din timp.

Vaccinarea impotriva difteriei

Conform schemei nationale de vaccinare, tuturor persoanelor li se administreaza in mod obisnuit si gratuit vaccinul combinat DTP (vaccin diftero-tetano-pertussis).

Dozele suplimentare sunt recomandate doar daca ultima doza din schema de vaccinare a fost realizata in urma cu mai mult de 10 ani.

Difteria este mai frecventa in zone unde au fost vaccinate mai putine persoane, precum: Africa, Asia Centrala si de Sud-Est, America de Sud, Europa de Est, Haiti, Rusia.

Vaccinarea impotriva hepatitei A

Vaccinarea se recomanda a fi facuta in situatia in care calatoria este in zone cu niveluri reduse de igiena si salubritate, iar hepatita A este frecventa.

Regiunile implicate sunt: Asia, Orientul Mijlociu, Africa Subsahariana si de Nord, Europa de Est, America de Sud si Centrala.

Vaccinarea implica o doza initiala administrata cu cel putin doua saptamani inainte de plecare, iar ulterior o a doua doza dupa 6-12 luni, asigurand protectia cel putin 25 de ani.

Vaccinarea impotriva hepatitei B

Hepatita B se transmite prin sange si fluide corporale, motiv pentru care vaccinarea este recomandata daca regiunea are o incidenta crescuta a hepatiei B si daca in timpul calatoriei sunt planificate practicarea sporturilor de contact, activitati sexuale cu persoane straine si consumul de droguri injectabile.

Hepatita B este mai frecventa in: Asia, Africa Subsahariana, Orientul Mijlociu, America de Sud si Europa de Sud si Est.

Schema de vaccinare presupune administrarea a 3 doze la intervale de 3 saptamani – 6 luni, in functie de cat de apropiata este plecarea.

Vaccinarea impotriva febrei tifoide

Se recomanda a fi facuta in cazul unei calatorii catre o regiune in care afectiunea este frecventa precum: Africa, India, Bangladesh, Nepal, Pakistan, America de Sud si Centrala si urmeaza sa locuiti sau sa lucrati cu localnicii sau igiena si alimentatia sunt susceptibile de a fi precare.

Pentru a asigura protectie, vaccinul trebuie administrat cu cel putin o luna inainte de calatorie, iar rapelul trebuie sa fie facut la fiecare 3 ani daca expunerea continua.

Vaccinarea impotriva febrei galbena

Febra galbena este frecventa in anumite regiuni din Africa si America Centrala si de Sud.

O singura doza de vaccin este suficienta pentru a asigura protectie pentru intreaga viata si trebuie sa fie facuta cu cel putin 10 zile inainte de data plecarii.

De asemenea, se va elibera un certificat international de vaccinare, intrucat unele tari solicita o dovada a vaccinarii inainte de intrarea in tara.

Concluzii

Vaccinarea calatorului are drept scop reducerea riscului de afectare a starii de sanatate, de agravare a patologiei cronice preexistente calatoriei, de accidente sau de transmitere a unor boli la intoarcerea din calatorie.

Consultatia dinaintea calatoriei este esentiala pentru instruirea pacientilor cu privire la problemele de sanatate ce ar putea aparea.

Bibliografie
https://www.nhs.uk/vaccinations/travel-vaccinations/travel-vaccination-advice/
https://www.nhs.uk/vaccinations/travel-vaccinations/available-travel-vaccines/