Realitate sau iluzie? Cum este afectat creierul uman de schizofrenie?
Ce reprezinta schzofrenia?
Schizofrenia se refera la un grup complex de afectiuni care afecteaza gandurile, sentimentele si comportamentele unei persoane. Modificarile aparute la nivelul creierului reprezinta unul dintre factorii care contribuie la modul in care se dezvolta aceasta afectiune.
Schizofrenia este o afectiune grava a sanatatii mintale care afecteaza modul in care oamenii se comporta, simt si gandesc. Cu alte cuvinte, aceasta boala poate face ca oamenii sa experimenteze o disociere de realitate si sa prezinte simptome diverse, incluzand halucinatiile, iluziile si gandurile dezorganizate.
Schizofrenia provoaca simptome care pot avea un efect semnificativ asupra capacitatii unei persoane de a-si desfasura activitatile zilnice. Exista o asociere intre schizofrenie si mai multe anomalii cerebrale. Articolul de fata prezinta mai multe detalii despre schizofrenie, punand accent pe felul in care creierul este afectat de aceasta afectiune.
Cuprins articol
Ce parti ale creierului sunt afectate de schizofrenie?
In urma mai multor studii de specialitate s-a descoperit ca exista diferente la nivelul creierului persoanelor cu si fara schizofrenie. Aceste studii indica spre faptul ca schizofrenia poate afecta structura si functia creierului si ca unele unele dintre aceste modificari structurale cresc riscul ca o persoana sa dezvolte afectiunea.
Un studiu de specialitate efectuat in 2018 a comparat datele imagistice cerebrale de la aproximativ 4500 de persoane diagnosticate cu schizofrenie cu imaginile colectate de la aproximativ 5000 de persoane fara aceasta afectiune.
Cercetatorii au descoperit ca persoanele cu schizofrenie au cortexuri mai subtiri si prezinta cele mai mari diferente la nivel frontal si temporal.
Lobul frontal compune cea mai mare regiune din cele patru regiuni ale creierului din cortexul cerebral si este responsabil pentru functii vitale. De exemplu, acest lob este implicat in memorie, judecata, miscare voluntara, adaptare sociala etc. Lobul temporal este la fel de important, jucand roluri cheie in ceea ce priveste stimulii auditivi, memoria si emotiile.
O analiza realizata in anul 2017 a constatat, de asemenea, ca mai multe zone ale creierului, cum ar fi regiunea frontala si talamusul, au devenit mai mici de-a lungul timpului la persoanele cu schizofrenie. Talamusul este o structura importanta din creier, are forma de ou si functioneaza ca releu al informatiilor senzoriale.
O cercetare a relevat faptul ca persoanele cu schizofrenie au o reducere semnificativa a substantei albe de la nivelul intregului creier in comparatie cu persoanele ce nu au acest diagnostic. Substanta alba are roluri importante pentru sistemul nervos, deoarece conecteaza regiunile creierului si permite ca acesta sa comunice intern.
Persoanele cu schizofrenie pot experimenta o imbatranire crescuta a creierului. Un studiu de amploare din anul 2022 a comparat datele de imagistica cerebrala de la aproximativ 3000 de persoane cu schizofrenie cu cele ale unui numar de aproximativ 2500 de persoane fara aceasta afectiune. Specialistii au constatat faptul ca creierul persoanelor cu schizofrenie a avut un aspect cu aproximativ 3.5 ani mai batran decat cel al celor fara acest diagnostic.
Ce parti ale creierului provoaca schizofrenia?
Cauzele exacte ale schizofreniei sunt in prezent neclare si sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege mai bine daca anumite parti sau regiuni ale creierului provoaca boala. Cu toate acestea, specialistii sugereaza ca o combinatie de factori poate creste riscul unei persoane de a dezvolta schizofrenie.
Structura si functia creierului sunt elemente ce pot fi implicate. Modificarile si diferentele din anumite zone ale creierului ar putea creste riscul de schizofrenie. De asemenea, factorii de mediu pot fi implicati. Anumite experiente de viata pot creste riscul de schizofrenie, iar exemplele includ traumele, saracia si expunerea la diverse virusuri.
Genetica trebuie luata in calcul in ceea ce priveste cresterea riscului de schizofrenie. Astfel, persoanele cu antecedente familiale de schizofrenie prezinta un risc mai mare de a suferi de aceasta afectiune. Cu toate acestea, schizofrenia este inca o boala rara, iar sansele ca oamenii sa o dezvolte sunt scazute, chiar si in cazul membrilor de familie in care aceasta exista.
Halucinatiile si tulburarile de gandire
Unele persoane cu schizofrenie dezvolta si halucinatii. Acestea din urma implica experimentarea sau simtirea unor lucruri care in realitate nu exista. De exemplu, se poate vorbi despre vederea unor persoane care nu sunt prezente sau auzirea unor voci care nu sunt acolo.
Un studiu realizat in 2021 a concluzionat ca mai multe regiuni ale creierului pot fi responsabile pentru halucinatii. Aceste regiuni sunt raspandite in tot creierul, dar, in general, se conecteaza printr-o retea specifica ce include cerebelul si sulcusul temporal superior drept, o regiune a creierului ce este importanta pentru aspectele cunoasterii sociale.
Unele tulburari de gandire din schizofrenie pot fi descrise drept o gandire dezordonata. Aceasta gandire dezordonata poate fi prezenta la unele persoane cu schizofrenie si se refera la modele de gandire intortocheate si fara sens. De exemplu, poate surveni salata de cuvinte sau fuga de idei.
Intr-o cercetare din 2018 au fost analizate date din alte 61 de studii si s-a constatat faptul ca gandirea dezordonata poate fi corelata cu anumite modificari din anumite regiuni ale creierului. Aceste regiuni au fost reprezentate de lobii frontali, temporali si parietali.
Cum diagnosticam schizofrenia?
Un medic psihiatru va diagnostica schizofrenia analizand istoricul medical si psihiatric al pacientului, alaturi de simptomele acestuia. De asemenea, pot fi realizate anumite chestionare clinice ce pot fi de ajutor.
De obicei, pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu schizofrenie trebuie sa prezinte minim doua simptome caracteristice care sa persiste pentru cel putin o luna. Printre aceste manifestari se regasesc iluziile, halucinatiile, tulburari de miscare si vorbire, gandire dezorganizata, impotenta functionala etc. Cel putin una dintre manifestari trebuie sa fie reprezentata de iluzii, halucinatii, vorbire sau gandire dezorganizata pentru ca cineva sa aiba schizofrenie.
Medicii pot folosi teste suplimentare, cum ar fi analizele de sange sau investigatiile de imagistica medicala, pentru a exclude alte afectiuni de sanatate fizica sau mintala.
Concluzii
Schizofrenia este o afectiune mintala grava care afecteaza gandurile, comportamentele si emotiile. Aceasta provoaca diverse simptome, inclusiv halucinatii, iluzii si tulburari de vorbire si de gandire.
Este important de specificat faptul ca persoanele cu schizofrenie prezinta anumite modificari la nivelul unor regiuni ale creierului in comparatie cu persoanele care nu au aceasta boala. Aceste regiuni cerebrale se pot modifica odata cu trecerea timpului, iar modificarile de acest tip pot cauza agravarea simptomelor. Totusi, cercetarile sunt in curs de desfasurare pentru a determina modul in care modificarile cerebrale ar putea creste riscul sau gravitatea schizofreniei.
Bibliografie:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0920996418301312
https://nyulangone.org/conditions/schizophrenia/diagnosis
https://www.nature.com/articles/mp2017170
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/schizophrenia
https://www.psychiatry.org/patients-families/schizophrenia/what-is-schizophrenia
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
