Atacul sau criza nervoasa: ce este de fapt?
Ce este criza nervoasa
Cu totii am spus sau am auzit in jurul nostru cel putin o data zicala ,,am o criza de nervi’’ sau ,,am cedat nervos’’ insa nu stim ce inseamna de fapt acest lucru.
O criza nervoasa, o cedare nervoasa sau atacul nervos reprezinta un termen vag utilizat frecvent in societate si reprezinta un cumul de simptome acute ce rezulta in urma unei situatii de stres intens.
Cuprins articol
Cum se manifesta
Desi nu este un diagnostic medical propriu-zis, criza nervoasa apare din ce in ce mai des la pacienti de toate varstele in diverse contexte.
Cel mai des este descrisa ca o senzatie de coplesire emotionala, psihica si fizica, ce rezulta in nervozitate si agitatie acuta, de scurta durata.
Uneori pacientii cu atacuri nervoase frecvente necesita investigatii medicale de specialitate, existand riscul unor afectiuni psiho-emotionale precum depresia, anxietatea, tulburarea de adaptare.
Factori de risc
Atunci cand va simtiti nervos si experimentati o criza nervoasa, poate aparea senzatia ca pierdeti controlul.
Un anumit eveniment sau schimbari din viata vor cauza un stres acut, ducand la aparitia acestor atacuri nervoase.
Factorii ce predispun anumite persoane la a dezvolta mai des astfel de crize sunt:
- Istoricul personal sau familial de tulburari anxioase sau alte patologii cognitive
- Patologie cronica ce reduce capacitatea de adaptabilitate
- Stilul de viata stresant, cu multe responsabilitati si sarcini zilnice
Semne si simptome
Simptomele asociate unui atac nervos variaza de la pacient la pacient, fiecare persoana manifestandu-se diferit in astfel de stiuatii.
Simptomele mai frecvente pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
1. Simptome de abstinenta (similare celor din sindromul de abstinenta)
- Renuntarea la a merge la munca pentru mai mult de cateva zile
- Ratarea unor intalniri sau programari importante
- Adoptarea obiceiurilor nesanatoase precum dieta haotica, lipsa de somn, igiena precara
- Pierderea interesului asupra unor activitati anterior placute
- Izolare sociala
2. Simptome de depresie
- Tristete intensa, lipsa de speranta
- Irascibilitate si frustrari
- Tulburari de concentrare
- Ganduri de autovatamare sau chiar suicid
3. Simptome de anxietate
- Durere, febra, disconfort general
- Cosmaruri si alte tulburari de somn
- Nervozitate, agitatie, cumul de ganduri multiple si diferite
- Palpitatii
- Transpiratii reci
- Ameteala
- Tremurat
- Dificultati de respiratie
Alte fenomene ce pot fi asociate includ atacul de panica, paranoia, halucinatiile si amintirile legate de un eveniment traumatizant.
Cauze
Crizele nervoase apar in urma diverselor situatii de stres intens pe care pacientii nu le mai pot gestiona eficient.
Cauzele mai frecvent incriminate sunt:
- Evenimente traumatice recente severe precum decesul unei persoane dragi, crize financiare, divort
- Probleme in relatiile cu cei din jur si in special in relatiile amoroase
- Stres continuu la locul de munca/scoala
- Boala cronica ce se inrautateste
- Situatii ce impun un program haotic de somn
Aceste cauze pot varia si unele persoane vor face crize nervoase din alte cauze, fiecare om fiind diferit si cu un ,,punct limita’’ diferit.
Diagnostic
Medicul psihiatru sau medicul generalist sunt cei care se pot ocupa de diagnosticul atacurilor nervoase si va pot face recomandari cu privire la gestionarea stresului cauzator.
Medicul va face o anamneza amanuntita si va va pune intrebari cu privire la stilul de viata, familie, obiceiuri si programul de la munca.
Psihoterapeutii si medicii psihiatrici sunt cel mai in masura de a va ajuta pe termen lung pentru a reduce frecventa acestor crize nervoase.
Tratament
Principalul tratament al stresului este psihoterapia.
Discutia cu un specialist si identificarea factorilor ce declanseaza starile nervoase sunt esentiale pentru buna gestionare a comportamentului si a sanatatii mentale a pacientului.
O forma specifica de psihoterapie cu rezultate bune la acesti pacienti este terapia cognitiv-comportamentala. Scopul acestei terapii este de a schimba modul de gandire si perceptia pacientului asupra stresului.
In plus, fata de terapia condusa de un specialist in domeniu, puteti incerca sa gestionati stresul si prin metode proprii.
De asemenea, atunci cand simtiti ca se declanseaza o criza nervoasa puteti lua masuri pentru a opri cercul vicios.
Daca puteti, izolati-va si indepartati-va de sursa starii negative, fie ca este discutia cu alta persoana, un loc sau un context social.
Incercati sa gasiti si sa vizualizati un refugiu mental, un loc drag sau o persoana apropiata care va face sa va simtiti in siguranta.
Exercitiile de respiratie pot fi de asemenea foarte utile in situatii acute.
Daca va simtiti intr-o situatie de alarma, periculoasa sau in care aveti ganduri de autovatamare, apelati de urgenta la ajutor, fie ca este vorba de un cadru medical sau o persoana draga.
Preventie
Multe dintre tehnicile de preventie a atacurilor nervoase se refera la modificari ale stilului de viata. Desi acestea nu garanteaza preventia completa a stresului si a crizelor nervoase, ajuta cu siguranta.
Daca sunteti o persoana care a experimentat cel putin o data o astfel de stare de nervozitate si va doriti sa nu se mai intample, incercati sa:
- Invatati strategii de relaxare.
Exercitiile de respiratie, meditatia, yoga, sportul, exercitiile de intindere sau plimbarile in natura sunt doar cateva exemple prin care va puteti relaxa.
Alegeti un mic truc sau obicei pe care sa il practicati cat mai des pentru a va relaxa si a va deconecta de stresul major din viata voastra.
- Prioritizati sanatatea.
Optati pentru o dieta echilibrata, bogata in vitamine si minerale, un somn odihnitor si efort fizic moderat cat mai des.
Stati departe de ,,refugii’’ toxice precum tutunul si alcoolul, intrucat acestea doar va vor inrautati pe termen lung sanatatea mentala.
- Organizati-va mai bine si faceti pauze.
Lucratul intensiv nu este neaparat eficient atunci cand uitati sa luati pauze.
Daca va este dificil sa faceti acest lucru, incercati sa va setati alarme pe parcursul zilei sau rugati un coleg sa va reaminteasca.
Folositi pauza pentru a va intinde, a va relaxa ochii si pentru a va gandi la lucruri pozitive.
- Apelati la specialisti. Psihoterapia este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteti face pentru dumneavoastra pentru a va imbunatati starea mentala si pentru a invata sa gestionati stresul mai tarziu.
Prognostic
Reactia fiecarui om la stres este diferita, iar aceste crize nervoase au frecventa si intensitate diferita.
Unii pacienti se vor regasi in stari permanente de nervozitate din care nu pot iesi, in timp ce altii vor alterna starile nervoase cu cele de calm.
Cu ajutorul psihoterapiei si a auto-ingrijirii prognosticul pacientilor este unul bun, insa este nevoie de rabdare si munca de autocunoastere pentru a se ajunge la echilibru.
Recuperarea completa depinde de cat de sever este afectata starea mentala a pacientului.
Concluzie
Crizele nervoase sau atacurile nervoase apar in urma unor situatii stresante intense sau a evenimentelor traumatice la nivel psiho-emotional.
Desi nu reprezinta o afectiune propriu-zisa, simptomele trebuie intelese si discutate cu un psihoterapeut si/sau un medic psihiatru.
Prognosticul pacientilor este bun atunci cand acestia isi accepta problema si apeleaza la ajutor.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22780-nervous-breakdown
https://www.healthline.com/health/mental-health/nervous-breakdown
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
