Boala hidatica – Echinococcoza sau hidatidoza
Cauze si epidemiologie
Echinococoza este o parazitoza ce afecteaza atat omul cat si unele animale si are ca agent etiologic Echinococcus granulosus (cand afectiunea este sub forma de chist unilocular) sau Echinococcus multilocularis (in tipul alveolar de boala).
Echinococoza este recunoscuta ca fiind o problema importanta de sanatate in tarile din jumatatea sudica a Americii Latine, in zona mediteraneeana, in Orientul Mijlociu, Asia Centrala si Africa.
Parazitul adult, Taenia echinococcus, se afla in intestinul cainelui. Este capabil sa produca 600-800 de oua. Aceste oua sunt eliminate, si, daca intra accidental in contact cu organismul uman pot declansa boala.
Ele sunt partial digerate si astfel elibereaza embrionii (acest proces are loc in intestinul subtire).Embrionii sunt capabili sa penetreze peretele intestinal si sa ajunga in torentul sngvin.
Sunt vehiculati circulator si ajung la nivel hepatic, unde se opresc mecanic datorita dimensiunilor mai mari decat diametrul capilarelor hepatice (nu pot inainta). In ficat, embrionii vor forma chisturi.
In cazul in care embrionii reusesc sa treaca de bariera capilara hepatica, ajung in plaman, iar din plaman intra in circulatia sistemica si pot infecta practic orice viscer (creier, rinichi, splina) chiar si muschii scheletici si oasele (desi mai rar).
Localizarea hepatica este cea mai frecventa (peste 60% din cazuri). Un chist hidatic poate ramane asimptomatic 10-20 de ani, datorita ritmului de dezvoltare foarte lent.
Cand incepe sa aiba expresie clinica, este datorita fenomenelor de compresie pe structurile din jur. Exista si cazuri in care localizarea superficiala a permis palparea la examenul fizic.
Exista o serie de factori de risc pentru dezvoltarea bolii hidatice: contactul cu animalele care sunt gazdele intermediare: porci, oi, bovine, caini, lupi, coioti. Profesiile expuse sunt: macelari, pastori, fermieri, crescatori de animale.
Cuprins articol
Simptome
Din cauza localizarii extrem de variate, simptomele sunt si ele foarte diverse si pot fi incadrate in:
- simptome generale - cauzate de existenta unei infectii parazitare in corp: prurit tegumentar generalizat, urticarie, febra;
- simptome ce corespund localizarii exacte a chistului.
Localizare hepatica:
- durere abdominala in cadranul superior drept;
- fenomene dispeptice de tip biliar: greata, varsaturi cu caracter bilios;
- colici biliare;
- mai rar, icter.
Localizare pulmonara:
- vomica (prin deschiderea chistului in bronhii);
- iritatie frenica;
- tuse;
- hemoptizie;
- dureri toracice (sau dureri iradiate in umar).
Investigatii
Examenul fizic: semnele decelate la examinarea pacientului sunt in general, cele ale unei infectii parazitare: pacient febril, eventuala urticarie difuza si eritem tegumentar.
Daca localizarea sau dimensiunile chistului o permit, acesta se poate palpa ca o masa tumorala. Tot prin palpare se poate constata si instalarea hepatosplenomegaliei. Pacientul mai poate prezenta, in special in stadiul tumoral (simptomatic) al bolii: dureri abdominale si sensibilitate la palpare.
Investigatiile paraclinice includ:
- radiografie toracica, CT toracic;
- radiografie si CT abdomino-pelvin;
- colecistocolangiografie (pentru vizualizarea raporturilor chistului cu caile biliare);
- ecografie abdominala;
- scintigrama hepatica;
- hemoleucograma (pentru investigarea raspunsului imun al organismului);
- determinarea enzimelor hepatice.
Tratament
Exista pacienti care raspund foarte bine la tratamentul cu Albendazol sau Mebendazol (in scheme terapeutice de lunga durata - aproximativ 3 luni). Acestea pot fi folosite si in combinatie cu Praziquantel, combinatia fiind foarte eficienta.
Daca localizarea chistului ridica probleme (prin aparitia eventualelor complicatii compresive) si daca starea de sanatate a pacientului o permite, tratamentul de electie este cel chirurgical.
Procedurile in sine sunt complicate si asociaza o serie de riscuri (din cauza manevrarii intraoperatorii a chistului exista pericolul ruperii acestuia cu diseminarea consecutiva a parazitului si infectia generalizata).
Evolutie, complicatii si prognostic
Cel mai bun prognostic il au pacientii care raspund bine la tratamentul medical (in cazurile chisturilor mici). Evolutia este grava in cazul pacientilor ce au dezvoltat complicatii (ciroza, hipertensiune portala).
Complicatiile sunt reprezentate in general de:
- ruperea chistului: se caracterizeaza prin stare de rau general, febra mare, hipotensiune, pana la colaps vascular si soc;
- abcedarea chistului - aparitia puroiului;
- ciroza hepatica;
- hipertensiunea portala cu diverse expresii clinice: hemoragii digestive, insuficienta hepatica.
Consultul de specialitate
Pacientul este sfatuit sa se adreseze medicului daca are una din profesiile de risc sau a intrat in contact cu fecale de caine si dezvolta simptome sugestive ale unei parazitoze.
Profilaxie
Profilaxia este indicata in zonele endemice si trebuie sa includa un program temeinic de educatie sanitara si unul de deparazitare a cainilor (gazde intermediare ce sunt in contact permanent cu omul).
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
