Platfusul dobandit al adultilor este o deformitate a talpii piciorului, mai exact a arcului talpii. Platfusul reprezinta aplatizarea acestui arc si este cauzat de lezarea sau degenerarea tendonului tibial posterior.
Platfusul dobandit se mai numeste si disfunctie de tendon tibial sau insuficienta de tendon tibial. Aceasta problema poate evolua inca de la inceput cu durere si tumefiere, pana la colapsul complet al arcului piciorului si artrita.
Platfusul poate afecta unul sau ambele picioare si este de mai multe tipuri. Acesta este normal la nou-nascuti si copii mici, arcul dezvoltandu-se complet in jurul varstei de 6 ani.
Adultii pot ramane cu platfusul din copilarie sau il pot dobandi candva in timpul vietii. Alte tipuri de platfus sunt platfusul flexibil, cel rigid si talusul vertical.
Pacientii cu platfus dobandit la varsta adulta vor experimenta simptome cu debut progresiv insa destul de rapid, de regula la un singur picior.
Simptomele principale sunt durerea locala, tumefiere la nivelul gleznei sau in portiunea posterioara a piciorului si o oarecare impotenta functionala pe masura ce deformitatea se accentueaza. Atunci cand tendonul tibial posterior incepe sa nu mai functioneze corect, apar modificari multiple la nivelul piciorului si gleznei.
Pe masura ce tendonul devine mai fragil cu timpul, deformitatea se accentueaza si se poate manifesta prin:
• Aplatizarea progresiva a arcului piciorului
• Deplasarea in lateral a calcaiului, astfel ca acesta nu mai este aliniat cu restul piciorului
• Deformitate rotationala a piciorului anterior, cu o parte din picior rotata mereu anormal
• Rigidizarea calcaiului
• Dezvoltarea artritei
• Deformitati ale gleznei
Toate aceste deformitati vor ingreuna mersul si vor afecta activitatile zilnice ale pacientului.
Disfunctia de tendon tibial posterior este cauza principala a platfusului dobandit la adulti. Deseori nu este vorba despre un eveniment particular sau un traumatism la nivelul tendonului, ci acesta se degradeaza in timp, din cauza solicitarii si suprasolicitarii acestuia. Pacientii care au deja un platfus relativ prezent din copilarie au sanse mai mari de a avea disfunctie a tendonului tibial, dobandind un platfus mai accentuat la varsta de adult.
Aceasta patologie este progresiva si exista factori ce pot grabi evolutia, precum supraponderea. Pierderea semnificativa in greutate in cazul pacientilor supraponderali poate ameliora simptomele si incetini aparitia deformitatilor.
Medicul generalist poate suspiciona prezenta acestei afectiuni, recomandand ulterior consultul ortopedic.
Medicul specialist ortoped va stabili diagnosticul pe baza unei combinatii dintre simptome si semne clinice, examen obiectiv si radiografii ale piciorului. Acesta va cauta punctele dureroase, va analiza forma piciorului, flexibilitatea articulatilor si modul in care stati in picioare si mergeti.
Pe baza acestor caracteristici si cu ajutorul vizualizarii imagistice a tendonului, medicul poate stabili si gradul de severitate a platfusului.
Tratamentul depinde de simptomele prezente, dorintele pacientului, stilul de viata (sportiv sau nu), severitatea deformitatii si prezenta artritei.
Multi pacienti isi amelioreaza platfusul fara sa fie nevoie de interventie chirurgicala, folosind imobilizare si odihna, fizioterapie si tratamente ortopedice. Medicul ortoped va prescrie programe speciale in ceea ce priveste aceste terapii, personalizate pentru fiecare pacient.
In cazurile de platfus timpuriu, in primele stadii, imobilizarea piciorului si a gleznei pentru o perioada poate reduce stresul asupra tendonului, ameliorand semnificativ inflamatia si durerea. Odata ce aceste simptome sunt rezolvate, pacientul va trece la orteza sau alt tip de dispozitiv ortopedic pentru a oferi suport piciorului.
Tratamentul ortopedic, nechirurgical, poate fi util si pentru pacientii cu stadii avansate de platfus, intrucat incetineste progresia si amelioreaza simptomele. In aceste cazuri insa, deformitatile nu pot fi reversate sau ameliorate decat prin tratament chirurgical.
Exista mai multe proceduri ce pot fi realizate daca este nevoie de interventie chirurgicala, iar medicul va alege procedura optima pentru fiecare pacient. Acestea pot include alungirea muschilor si a ligamentelor piciorului, indepartarea chirurgicala a tendonului inflamat, transfer sau transplant de tendon, realinierea oaselor, plasarea unor implanturi speciale pentru a realinia piciorul, osteotomii si alte interventii ce au ca scop reducerea deformitatii si aducerea piciorului la un aspect cat mai fiziologic.
In cazurile in care este prezenta si artrita, medicii opteaza deseori pentru proceduri ce implica si fuziunea articulara. Fuziunile presupun indepartarea componentelor articulatiei afectate, astfel ca cele doua oase din articulatie vor ramane consolidate. Deformitatile se pot corecta semnificativ in acest mod, iar piciorul pacientului va dobandi stabilitate si lipsa durerii. Dezavantajul procedurilor de fuziune este reducerea mobilitatii pe termen lung si un grad de rigiditate a piciorului.
Daca medicul recomanda un tratament chirurgical, acesta va alege riguros cea mai buna metoda, uneori fiind nevoie de o combinatie dintre mai multe proceduri.
Perioada de recuperare in urma tratamentului pentru platfus dobandit variaza considerabil in functie de tipul de tratament si contextul clinic al pacientului.
Cazurile usoare, tratate nechirurgical, vor avea perioade de recuperare minime iar tratamentul nu are o perioada definita, ci se realizeaza pana la disparitia simptomelor.
Aproape toate tratamentele chirurgicale necesita o perioada ulterioara de imobilizare si restrictie a greutatii (restrictie a statului in picioare) pentru a permite vindecarea completa.
Perioada de recuperare este si mai indelungata daca se realizeaza proceduri mai complexe precum fuziunea, osteotomia si transplantul de tendon. Recuperarea completa este deseori atinsa doar dupa 1-2 ani de la operatie, timp in care pacientul isi va relua progresiv toate activitatile obisnuite.
Majoritatea pacientilor scapa de simptome in urma tratamentului ortopedic. Deformitatea insa poate modifica prognosticul si calitatea vietii pacientilor, in functie de severitatea ei.
Tratamentele chirurgicale din ziua de astazi sunt insa eficiente si ofera rezultate bune pe termen lung.
In lipsa tratamentului, platfusul poate creste riscul unor altor probleme precum:
• Artrita
• Osteofite
• Calus
• Durere la nivelul genunchilor, soldului sau spatelui
Daca observati modificari la nivelul piciorului, chiar si minore, este bine sa mergeti la un consult ortopedic.
Problemele mai serioase induc consultul medical imediat:
• Probleme de echilibru
• Dificultati de mers, aparitia durerii in timpul mersului
• Deformitate ce apare brusc, cu aplatizarea rapida a piciorului
Platfusul doabndit al adultului reprezinta aplatizarea arcului piciorului din cauza degradarii tendonului tibial posterior. Desi poate deveni severa, cu deformitati semnificative, poate fi eficient tratata prin metode ortopedice sau chirurgicale.
Bibliografie
https://www.footcaremd.org/conditions-treatments/midfoot/adult-acquired-flatfoot-deformity
https://www.massgeneral.org/orthopaedics/foot-ankle/conditions-and-treatments/flat-foot
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.