Tratamentul piciorului var-equin in Paralizia Cerebrala

Actualizat: 25 Septembrie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Generalitati


Paralizia cerebrala reprezinta o leziune a sistemului nervos central care consta in miscari reflexe involuntare si spasme (contractii) musculare care pot afecta o regiune, jumatate de corp sau corpul in intregime.

Cauze

Cauzele paraliziei cerebrale pot apare:
- inainte de nastere;
- in timpul nasterii;
- dupa nastere.

Leziunea sistemului nervos central poate determina afectiuni motorii, miscari involuntare, tonus crescut persistent asociat sau nu cu tulburari de gandire.

Copiii nascuti prematur au risc crescut de hemoragie cerebrala, ceea ce ar conduce la aparitia paraliziei cerebrale.

Cauzele care apar de-a lungul dezvoltarii embrionare pot fi: infectii, diabet (boala mamei), boli ale placentei, consumul de alcool, anemia sau incompatibilitatea Rh dintre mama si copil.


De asemenea, o nastere prelungita cu diverse complicatii, timp in care mamei i se administreaza sedative sau anestezice pot reprezenta o cauza a insuficientei oxigenari a creierului copilului.

Factorii responsabili de aparitia paraliziei cerebrale la copil sunt din momentul nasterii, pana la 3-4 ani, cand de-alungul maturarii creierului pot aparea diverse afectiuni ca: encefalite, meningite, intoxicatii, etc.

In general, pacientii care sufera de picior var equin, au asociate formele clinice ale paraliziei cerebrale: dipareza, tetrapareza, hemipareza, parapareza.

Incidenta piciorului varus equin la populatia caucaziana este de aproximativ 1 la 1000 de nou nascuti. Apare mai frecvent la baieti si in 40% din cazuri apare la ambele picioare.

Piciorul var-equin este o deformare a plantei (piciorului) foarte frecvent intalnita in paralizia cerebrala, care include modificari de forma si de directie ale plantei, avand drept consecinta, un contact imperfect cu solul.

Sprijinul se realizeaza doar pe marginea externa a piciorului, astfel ca marginea interna priveste in sus.

Simptome

Piciorul var equin nu este dureros la sugar dar treptat,in timpul cresterii cauzeaza disconfort si devine o deficienta fizica vizibila care cauzeaza pacientului inferioritate psihica.

Membrele afectate care nu sunt tratate pot deveni deformate, ceea ce conduce la o inegalitate de membre.

Acesta este motivul pentru care tratamentul initiat mai devreme, creste sansele de imbunatatire si reducere a deformarilor care ameninta posibilitatea mentinerii echilibrului si coordonarea mersului.

Diagnostic

Daca in familie exista un copil cu picior equin spastic, sansele ca si cel de-al doilea sa aiba aceasta afectiune sunt foarte crescute.

Piciorul equin neurologic poate indica alte probleme de sanatate, caci poate fi asociat cu afectiuni ca: spina bifida.
Acesta este motivul pentru investigarea altor parametri ai sanatatii.

Ecografia realizata in perioada de viata intrauterina, uneori poate diagnostica existenta piciorului var equin.

Dintre metodele de imagistica utilizate pentru a verifica existenta acestei afectiuni, radiografia de obicei, nu ajuta la diagnosticare pentru ca anumite oase ale piciorului, sau ale articulatiei piciorului nu sunt complet osificate (nu au capatat inca structura osoasa).

Scopul tratamentului este de a obtine aspectul si functiile normale piciorului afectat.


Tratament

Pentru a obtine reducerea spasticitatii piciorului var equin, pe grupele musculare afectate se incearca diverse proceduri care includ: utilizarea aparatelor gipsate, infiltratiile cu alcool, dar nici o alta metoda nu si-a dovedit eficienta asa cum toxina botulinica si-a argumentat-o de-a lungul studiilor pe diversi copii suferinzi de picior equin neurologic.

Toxina botulinica Dysport tip A reprezinta un important pas in evolutia neuro-motorie actionand impotriva posturilor vicioase care pot cauza durere si impotriva spasmelor musculare.

In infiltratii, cantitatea utilizata este foarte mica, de aceea este un risc redus de asociere a altor patologii ca paralizia intregii musculaturi a corpului, stiindu-se ca dozajul toxic letal, este de 50 de ori mai mare decat dozajul utilizat in clinicile de specialitate.

Doza de injectat este aleasa in functie de greutatea copilului, de grosimea muschiului de infiltrat si de gradul de afectare al muschiului spastic. De asemenea, dozajul e in corelatie cu numarul de muschi afectati.

Efectul infiltratiei cu toxina botulinica poate fi observat in 24-72h de la efectuarea procedurii, timp in care se produce o relaxare a musculaturii spastice si gradul de miscare in regiunea afectata este imbunatatit.


Avantajul infiltratiei cu toxina botulinica este ca in perioada de relaxare, copilul poate invata sub coordonarea kineto-terapeutului schema de mers si de asemenea, poate realiza miscari de finete ca: scris, prinderea unei mingi cu ajutorul extremitatilor superioare.

Trebuie mentionat ca efectul de relaxare al toxinei botulinice dureaza 4-6 luni.

Kinetoterapia pe termen lung, are o importanta deosebita in tratamentul piciorului var equin la copil, aceasta putand fi inceputa in timpul primei saptamani de viata a nou-nascutului, pentru a profita de faptul ca tesuturile care formeaza capsulele, ligamentele si tendoanele sunt inca elastice.

Aceste tesuturi pot fi intinse prin manipulari blande.

Dupa manipulari, un gips se aplica pana deasupra genunchiului de fiecare data pentru a mentine gradul de corectie obtinut prin manipulari. Astfel oasele deplasate sunt treptat aduse la pozitia corecta.

Autor: Aurelia Dulgheru


Citeste si despre:

Combaterea spasticitatii dupa un accident vascular cerebral Atrofia cerebrala: ce este si cum o putem preveni Accidentul vascular cerebral si incontinenta Cum putem recunoaste un accident vascular cerebral ? Paralizia coardelor vocale Medicii sau nutritionistii pot acum sa castige un venit pasiv din recomandarile de suplimente Paralizia Bell (paralizia faciala periferica) Embolia cerebrala Poliomielita (paralizia infantila) – infectia cu virusul poliomielitic Accidentul vascular cerebral (AVC) Mituri despre accidentul vascular cerebral