Infectia nozocomiala este infectia dobandita de pacient in cursul spitalizarii pentru o alta afectiune (contaminarea bacteriana anterioara internarii cu manifestare clinica intraspitaliceasca nu reprezinta o infectie nosocomiala), cel mai adesea manifestata clinic pe parcursul internarii actuale, dar posibil si dupa externare.
Rata acestor infectii in patologia infectioasa generala este de 5-20% (incidenta maxima, de 28-30%, in serviciile de reanimare), fiind responsabile de 70% din decesele inregistrate in serviciile de chirurgie generala.
Infectia nozocomiala determina consecinte importante atat in plan medical, cat si in plan economic (sanitar si nu numai): infectii respiratorii grave la cei intubati mai multe zile, complicatii postoperatoarii tardive (peritonite postoperatorii tardive, abcese intraperitoneale, granuloame de corp strain, etc.), posibile interventii chirurgicale ulterioare, prelungire a duratei de spitalizare, incapacitate temporara, prelungita sau definitiva de munca, etc.
Se manifesta prin:
- infectii urinare - ascendente - uretrite, cistite pina la pielonefrite si diseminare hematogena care determina septicemii;
- infectii ale pielii si partilor moi - frecvent la bolnavii imobilizati indelung apar escare sacrate ce se suprainfecteaza;
- infectii peritoneale postoperatorii: peritonite postoperatorii (dupa interventii chirurgicale digestive, vasculare, urologice, ginecologice) sau peritonite ce survin dupa o spitalizare indelungata (pe fondul unei pancreatite, ischemii digestive cu perforatii, unui ulcer de stress, etc.); semne mai putin evidente in cazul bolnavilor gravi decat in cazul peritonitelor extraspitalicesti, datorita medicatiei simptomatice analgetice pe care o primesc bolnavii in spital;
- pneumopatii nosocomiale - mai ales la pacientii intubati la care se mai asociaza si o imunitate deprimata;
- infectii secundare unor dispozitive protetice (intravasculare, parietale, etc.).
Tratamentul presupune in primul rind respectarea riguroasa a principiilor de asepsie si antisepsie, antibioterapie rationala, utilizare de compartimente (sali operatorii, sali de pansamente si instrumentar, saloane, etc.) total separate pentru pacientii septici si aseptici, asigurarea circuitelor corespunzatoare (rufe murdare, rufe curate, vizitatori, personal medical, alimente, etc.), respectarea principiilor de igiena individuala si colectiva, schimbarea antibioticelor folosite la fiecare 3 luni (pentru a impiedica selectarea unei flore rezistente agresive), antibioterapie tintita, etc.
Tratamentul profilactic presupune in primul rind respectarea riguroasa a principiilor de asepsie si antisepsie, antibioterapie rationala, utilizare de compartimente (sali operatorii, sali de pansamente si instrumentar, saloane, etc.) total separate pentru pacientii septici si aseptici, asigurarea circuitelor corespunzatoare (rufe murdare, rufe curate, vizitatori, personal medical, alimente, etc.), respectarea principiilor de igiena individuala si colectiva, schimbarea antibioticelor folosite la fiecare 3 luni (pentru a impiedica selectarea unei flore rezistente agresive), antibioterapie tintita etc.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.