Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
Generalitati
Colposcopia reprezinta un examen complementar (investigatie imagistica suplimentara) a vulvei, vaginului si colului uterin care permite pe langa vizualizarea acestora, prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul unui microscop.
Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (testul Papanicolau, testul PAP, examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziuni ce necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incerte.
Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lupa care mareste de 2-60 de ori, ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber. Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul careia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului. Colul este examinat intai direct, apoi dupa badijonarea cu acid acetic 3-5% (pentru a inlatura mucusul ce acopera mucoasa colului) si in cele din urma, dupa badijonarea cu solutie lugol. Aceste badijonari au rolul de a evidentia zonele cu transformari atipice, care se coloreaza diferit fata de celulele normale, fiind astfel mai usor de depistat. Din aceste leziuni se efectueaza, tot sub colposcop, biopsia tintita, care va pune diagnosticul de certitudine a leziunilor canceroase sau precanceroase.
Indicatiile colposcopiei sunt date de prezenta factorilor de risc pentru transformarea maligna a celulelor epiteliului cervical:
- istoric personal de leziuni preneoplazice sau de modificare neoplazica a celulelor cervicale
- infectiile cu HPV (human papillomavirus) si HIV
- citologie modificata la Testul PAP
- debutul precoce al vietii sexuale, inaintea varstei de 18 ani
- mai mult de 3 parteneri sexuali sau un partener care la randul sau a avut multipli parteneri
- deficiente ale sistemului imunitar
- fumatul
- utilizarea anticonceptionalelor orale pe o perioada mai mare de 5 ani.
Cuprins articol
Importanta colposcopiei
Colposcopia:
- poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand rezultatele testului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare. Colposcopia indica cand, unde si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune - biopsie tintita)
- permite cercetarea atenta a leziunilor de la nivelul vaginului si colului
- permite monitorizarea evolutiei sub tratament a leziunilor depistate la o colposcopie anterioara la nivelul vaginului si colului.
Pregatirea pentru test
Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul:
- daca este sau daca e posibil sa fie gravida. Un simplu test de urina poate pune diagnosticul de sarcina. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii, insa, biopsia, daca este necesara, poate creste (nesemnificativ) riscul de avort sau poate produce hemoragie importanta
- ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medicament
- daca prezinta sangerari
- daca este sau a fost in tratament pentru o infectie vaginala, cervicala sau pelviana.
De asemenea, inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine Ibuprofen, mai ales daca este necesara efectuarea biopsiei. Ibuprofenul va diminua crampele determinate de investigatie.Se va evita efectuarea colposcopiei in perioada menstruatiei, deoarece prezenta sangelui poate interfera cu rezultatul. Prima perioada a ciclului menstrual, intre zilele 8-12, este momentul cel mai indicat pentru o programare a acestei investigatii.
Tehnica - Cum se efectueaza colposcopia?
Colposcopia poate fi efectuata de catre medicul ginecolog sau de catre medicul de familie si asistenta medicala cu competenta necesara. Examenul microscopic al fragmentelor de tesut biopsiate vor fi examinate de catre medicul anatomo-patolog. Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical.
Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica, in pozitie ginecologica, cu fesele cat mai la marginea mesei, cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali. Ginecologul va incepe cu examinarea vulvei, va observa aspectul general, daca nu exista vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. Apoi, va folosi o valva speciala (speculum), care este un instrument din metal sau plastic sterilizat, pe care il va introduce in vagin. Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin.
Intr-o prima etapa (colposcopia directa simpla) colposcopul este pozitionat la intrarea in vagin si este examinata, fara pregatire prealabila, ci doar uscat, suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. In al doilea timp, examinarea se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%, iar ultima etapa (testul Lahm-Schille) consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol, cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. Se pot face fotografii si filme video in timpul examinarii. Daca sunt depistate modificari patologice ale mucoasei cervicale vor fi prelevate una sau mai multe mostre de tesut care va fi examinat microscopic pentru a se stabili cu exactitate diagnosticul. In cazul in care prelevarea bioptica determina sangerari la nivelul colului pentru a se obtine hemostaza, se va aplica solutie Monsel sau nitrat de argint.
Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara prelevarea de tesut de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretajul endocervical utilizandu-se chiureta. Aceasta procedura este foarte simpla, dureaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma de crampe in momentul prelevarii de tesut. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in timpul sarcinii.
In timpul colposcopiei
Examenul colposcopic nu este dureros, dar poate apare disconfort provocat de folosirea unui speculum (dilatator care largeste peretii vaginului), mai ales daca sunt prezente iritatii la nivelul acestuia sau vaginul este stramt ori sensibil. Prelevarea de tesut bioptic de la nivelul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe.
Dupa colposcopie
Este absolut normala prezenta sangerarilor sau a unei secretii vaginale in prima saptamana dupa efectuarea colposcopiei. In cazul in care pentru oprirea hemoragiei s-a utilizat solutia Monsel, secretiile vaginale pot fi de culoare inchisa. Se poate utiliza un tampon igienic pentru sangerare. Se recomanda repaus sexual (evitarea contactului sexual vaginal) timp de o saptamana.
Riscuri
Ocazional, biopsia cervicala poate cauza infectii sau hemoragie persistenta. Oprirea hemoragiei se poate face prin aplicarea solutiei Monsel la nivelul colului.
Rezultate
Rezultatele colposcopiei pot fi date pe loc, in momentul efectuarii investigatiei. Citologia si colposcopia ridica doar suspiciunea de cancer de col uterin insa examenul anatomo-patologic stabileste diagnosticul de certitudine. Rezultatele biopsiei pot fi aflate dupa cateva zile.
|
Normal |
Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol nu evidentiaza arii cu modificari tisulare si celulare. Aspect normal al vaginului si al colului uterin. |
|
Aspect normal al frotiului vaginal. |
|
|
Anormal |
Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol evidentiaza arii cu modificari tisulare si celulare: rani si inflamatie a mucoasei vaginale si cervicale (produse de obicei, de infectii genitale). |
|
Aspectul microscopic al frotiului prezinta anomalii celulare ce indica aparitia neoplasmului de col uterin sau a leziunilor precanceroase. |
Factori care interfera cu rezultatele
Acuratetea colposcopiei poate fi influentata de cativa factori:
- dusul, folosirea tampoanelor si cremelor vaginale
- sangerarea menstruala ingreuneaza vizualizarea modificarilor patologice de la nivelul vaginului sau colului
- prezenta infectiilor vaginale sau cervicale.
De retinut!
Uneori, medicii aduc la cunostinta pacientei doar rezultatele patologice. Desi un rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei nu exclude existenta unui cancer de col uterin probabilitatea este foarte mica. In cazul in care rezultatele colposcopiei si biopsiei nu concorda cu cele ale testului PAP recent efectuat se va repeta examenul anatomo-patologic (biopsia).
Conizatia este un procedeu bioptic secundar prin care se realizeaza excizia unei portiunii cu aspect modificat patologic. In unele situatii, prelevarea biopsica prin conizatie reprezinta in acelasi timp un act terapeutic. Fiind o procedura chirurgicala, conizatia se va efectua fara sa fie necesara internarea pacientei, sub anestezie locala, regionala sau generala. Conizatia consta in ablatia unei portiuni conice din colul uterin, cu marginile in tesut sanatos, cu ajutorul unui bisturiu, cu laser sau cu electrocauterul (LEEP “loop electrosurgical excision procedure"). LEEP se realizeaza cu ajutorul unei ansa diatermice, electrod subtire taios dupa care se realizeaza hemostaza prin electrocauterizare. Conizatia cu bisturiul "rece" este efectuata intr-un bloc operator si necesita anestezie regionala sau generala. Complicatiile care pot aparea dupa conizatie sunt sangerarea, infectia sau in cazul in care femeia este gravida, avortul sau nasterea prematura. Colposcopia urmata de biopsia "tintita" (prelevarea de tesut din regiunea de maxima suspiciune) aduce suficiente informatii pentru punerea diagnosticului insa nu poate stabili stadializarea (dimensiunea si profunzimea leziunii).
Colposcopia trebuie efectuata de specialisti in ginecologie!!!
In timpul sarcinii, efectuarea biopsiei este indicata doar in cazul suspiciunii de cancer cervical; riscul de avort nu este mai mare decat in populatia generala, insa, la nivelul colului in regiunea excizata poate aparea hemoragie abundenta. La 3 luni dupa nastere se va repeta colposcopia. Excizia tesutului de la nivelul endocolului (chiuretaj endocervical) este contraindicata in timpul sarcinii.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
