Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Sindromul de oboseala postvirala defineste o afectiune caracterizata de o stare persistenta de epuizare fizica si mentala, al carei debut este consecinta unei infectii virale.
Presupune persistenta simptomelor, care afecteaza capacitatea functionala si care nu dispar in perioada de recuperare ce urmeaza unei afectiuni virale.
Astfel, daca ati trecut de o infectie virala, insa va simtiti slabit, obosit indiferent de cata odihna aveti parte si daca aveti dificultati de concentrare, atunci este posibil sa va confruntati cu sindromul de oboseala postvirala, ce poate dura saptamani sau chiar luni.
Intervalul de timp de la afectiunea virala este reprezentat de minim 6 saptamani de persistenta a simptomatologiei.
Amploarea acestei afectiuni a fost adusa la cunostinta populatiei odata cu pandemia de COVID-19, insa poate aparea si ca urmarea a racelii comune, gripei sau mononucleozei infectioase.
Simptomele pot varia de la o persoana la alta, insa punctul comun este reprezentat de starea de oboseala si de rau, care nu sunt ameliorate de o durata mai mare a somnului sau de acordarea unui timp personal.
Tabloul clinic al sindromului de oboseala postvirala presupune:
- stare de epuizare persistenta fizica si psihica,
- tulburari de somn,
- dificultati de concentrare,
- confuzie,
- ameteala,
- dureri musculare,
- rigiditate articulara,
- dispozitie proasta,
- anxietate,
- slabiciune
- dificultati de respiratie.
Etiologia afectiunii nu este complet elucidata, presupunandu-se ca sindromul de oboseala postvirala debuteaza ca o reactie la virusul in sine, fiind determinat de efectele persistente ale virusului, pe masura ce se elimina din organism.
Conform unui studiu din 2018, cauza ar putea fi reprezentata de suprasolicitarea sistemului imunitar, iar o alta teorie presupune declansarea tabloului clinic ca urmare a inflamatiei la nivel cerebral.
Aproape orice infectie virala poate determina aparitia oboselii postvirale, precum gripa, raceala comuna, pneumonia, infectia herpetica, infectia HIV, mononucleoza infectioasa (virusul Epstein-Barr), infectia cu virusul West Nile, enterovirozele, rubeola sau COVID-19, care poate determina un tablou clinic mai sever denumit COVID prelungit.
Afectiunea este mai des intalnita la persoanele care au sistemul imunitar slabit, care trec prin perioade de stres emotional si au parte de odihna insuficienta sau se confrunta cu deficiente nutritionale.
Depistarea sindromului de oboseala postvirala este o provocare, in cele mai multe cazuri, intrucat oboseala este un simptom comun al multor afectiuni, care trebuie excluse pana sa se ajunga la diagnosticul final.
Medicul va incepe prin anamneza, depistand simtomele si asociindu-le cu examenul clinic obiectiv.
Pentru a exclude cauzele posibile, sunt necesare prelevarea unor probe de sange si de urina, intrucat oboseala se asociaza cu diabetul zaharat, anemia si hipotiroidismul.
Alte teste ce pot fi realizate sunt reprezentate de testul de efort, ce poate depista tulburari cardiovasculare sau respiratorii sau polisomnografia, ce exclude tulburarile de somn, precum apneea in somn sau insomnia.
Avand in vedere sindromul de oboseala postvirala prezinta simptome similare cu sindromul oboselii cronice, medicii trateaza afectiunea in acelasi mod in care se trateaza oboseala cronica.
Acest lucru este determinat si de faptul ca opiniile medicale despre cauza oboselii variaza, o parte dintre membrii comunitatii medicale sustinand ipoteza inflamatiei tesutului nervos, pe cand altii adopta teoria unui raspuns prelungit impotriva unui virus ce poate ramane latent in organism sau a unor niveluri crescute de citokine proinflamatorii.
In unele situatii, nu se recomanda niciun tratament specific, ci doar gestionarea simptomelor pana cand starea generala se amelioreaza.
In acest sens se recomanda adoptarea unei diete nutritive, modificarea stilului de viata cu promovarea exercitiilor fizice si consumul alimentelor sanatoase, administrarea de suplimente de vitamine si analgezice la nevoie, pentru a trata durerile de cap.
Timpul necesar recuperarii
Perioada de recuperare poate varia foarte mult, in functie de particularitatile individuale, un studiu din anul 2017 concluzionand faptul ca timpul de recuperare este direct proportional cu timpul necesar pana ce afectiunea sa fie depistata.
Desi persoanele isi doresc sa scape de tabloul clinic in cateva saptamani, in unele situatii, pot fi necesare luni pana la rezolutia completa.
Strategiile eficiente pentru a invinge oboseala postvirala sunt reprezentate de:
• Intelegerea situatiei si abordarea cu calm, fara a se forta limitele si a se incerca negarea acestora, cu realizarea activitatilor uzuale cu pauze frecvente si fara exagerari.
Energia trebuie conservata si folosita cu intelepciune, chiar si spre finalul perioadei, cand starea generala se imbunatateste progresiv.
• Consumul de alimente care ofera energie, precum legume cu frunze verzi, fructe, alimente integrale, proteine, acizi grasi si omega-3, pastrarea hidratarii si consumul de lichide neindulcite, evitarea consumului de alimente ultraprocesate, dulciurilor, bauturilor indulcite, energizantelor si de cofeina.
• Prioritizarea somnului, odihna fiind cel mai important aspect pentru a se grabi procesul de recuperare.
Creati-va o rutina de somn, cu un program pe care sa il respectati, cu evitarea consumului de lichide inainte de somn si a meselor copioase si limitarea timpului petrecut pe telefon inainte de culcare.
• Sustinerea sistemului imunitar prin suplimente de vitamine din complexul B, D, magneziu si consumul de alimente cunoscute prin efectul lor asupra imunitatii, precum ghimbirul, kefirul, citrice, supa de pui, usturoiul, migdalele, ceaiul negru verde, catina, echinaceea si afine.
• Cresterea rezistentei prin miscare zilnica si practicarea de exercitii fizice usoare, precum mersul pe jos, stretching, yoga, acestea pot creste rezistenta organismului, fara a se suprasolicita, aspect foarte important in gestionarea afectiunii, ulterior adaugandu-se exercitii de intensitate mai mare, odata cu imbunatatirea starii generale.
• Gestionarea stresului, intrucat oboseala este accentuata de suprasolicitarea psihica, in acest sens fiind utile exercitiile de respiratie, socializarea si stabilirea unor legaturi emotionale sanatoase cu apropiatii, practicarea unor activitati relaxante precum, cititul, ascultatul melodiilor preferate si baile relaxante, pentru a sustine recuperarea.
• Contorizarea si urmarirea simptomelor, pentru a depista factorii declansatori si a-i evita pe cat posibil, monitorizarea evolutiei oboselii, tiparelor de somn si impactului dietei asupra starii generale.
• Adresarea catre specialisti, pentru a obtine sprijin profesional, deoarece afectiunea poate fi coplesitor de gestionat.
Sindromul de oboseala postvirala are nevoie de mai mult decat odihna, motiv pentru care ingrijirea profesionala poate face diferenta, intrucat se poate asocia cu alte probleme precum deficiente de vitamine, anemie sau afectiuni ale tiroidei.
Echipele medicale pot depista cauzele principale ale oboselii si concepe un plan terapeutic de recuperare pas cu pas, furnizand tratamente specifice, pentru a acoperi deficientele si a sustine procesul de recuperare al organismului.
Bibliografie
https://www.healthline.com/health/post-viral-fatigue#treatment
https://www.medicalnewstoday.com/articles/326619
https://www.bbc.com/future/article/20241119-long-fatigue-the-exhaustion-that-lingers-after-an-infection