Rolul alimentatiei in prevenirea bolilor cardiovasculare
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Sanatatea cardiovasculara si dieta
Dieta este un factor de risc cheie in dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Din acest motiv, studiile initiale s-au concentrat pe nutrientii specifici si pe efectul asupra sanatatii cardiovasculare.
Cu toate acestea, este din ce in ce mai clar faptul ca aportul alimentar total si modelele alimentare pot fi o modalitate mai potrivita de a examina pe larg asocierile dintre dieta si sanatatea cardiovasculara.
Cuprins articol
Ce sunt modelele alimentare?
Modelele alimentare cuprind totalitatea unei diete, permitand in acelasi timp diverse modalitati de a obtine o dieta sanatoasa.
Scopul formularii acestor modele alimentare este de a oferi medicilor si nutritionistilor ghidaje in ceea ce priveste beneficiile pe care le ofera alimentatia si modul in care aceasta trebuie restructurata in functie de anumite riscuri si afectiuni preexistente.
Bolile cardiovasculare reprezinta una dintre cele mai mari amenintari la adresa sanatatii globale, explicandu-se interesul preocuparii sistemului medical si stiintific in aceasta directie.
In prezent, bolile coronariene si accidentul vascular cerebral reprezinta 31% din totalul deceselor la nivel global, cu aproximativ 17,5 milioane de decese anual.
Care sunt principalii factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare?
Factorii de risc se impart in doua categorii: cei care nu pot fi preveniti, cum ar fi varsta, terenul genetic si cei care pot fi preveniti.
Factorii de risc modificabili sunt reprezentati de fumat, hipertensiunea arteriala, stilul de viata sedentar, nivelurile ridicate ale lipidelor in sange (dislipidemie), obezitatea si nutritia deficitara.
Scaderea IMC-ului in intervalul normal poate ajuta la reducerea valorilor lipidelor si a tensiunii arteriale.
Acest lucru poate fi realizat prin mentinerea aportului caloric, daca IMC-ul se incadreaza deja in acest interval sau printr-un sold negativ al caloriilor daca IMC-ul este mai mare de 25 kg/m2, completat de o crestere a exercitiilor fizice pentru arderea caloriilor.
Compozitia dietei este, de asemenea, un factor important in aparitia bolilor cardiovasculare.
Dieta occidentala, din ce in ce mai populara in intreaga lume, este bogata in sodiu, bauturi indulcite cu zahar si deficitara in acizi grasi omega-3 de origine marina (EPA, DHA), vitamina D, seminte, nuci si cereale integrale.
Prin urmare, persoanele care urmeaza aceasta dieta prezinta un risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2 si chiar deces, factorii alimentari fiind estimati a fi asociati cu o crestere substantiala a mortalitatii.
Diete sanatoase pentru inima
Exista 3 modele alimentare majore care au cele mai multe dovezi in ceea ce priveste prevenirea bolilor cardiovasculare.
Acestea sunt reprezentate de dieta mediteraneana, dieta DASH si dieta bazata pe plante.
Dieta mediteraneana, inspirata de obiceiurile alimentare ale tarilor mediterane (Italia, Spania si sudul Greciei), este bogata in cereale integrale, legume cu frunze verzi, fructe, leguminoase, nuci, ierburi aromatice, condimente si ulei de masline extravirgin, cu un aport moderat de proteine slabe, cum ar fi pestele si carnea de pasare, un consum moderat de alcool si un aport limitat de carne rosie si dulciuri.
Prin insasi natura sa, dieta mediteraneana limiteaza sau elimina multi dintre factorii vinovati din dieta occidentala standard care determina bolile cardiovasculare - grasimile saturate, cerealele si zaharurile rafinate extrem de procesate si carnea rosie.
Dieta DASH a fost conceputa pentru a preveni si trata hipertensiunea arteriala.
Este bogata in fructe si legume, lactate cu continut scazut de grasimi, cereale integrale, carne de pasare, peste, nuci si seminte, limitand in acelasi timp carnea grasa, dulciurile, bauturile indulcite cu zahar si produsele lactate cu continut integral de grasimi si restrictionand consumul de sare la 2300 mg pe zi.
Mai exista si o varianta cu restrictie si mai puternica a consumului de sare, in care sunt permise doar 1500 mg de sodiu.
Dietele pe baza de plante se ramifica in vegetariana, vegana (in care toate alimentele de origine animala si produsele aferente sunt excluse), lacto-vegetariana (consuma si produse lactate), lacto-ovo-vegetariana (consuma si oua, pe langa lactate), pesco-vegetarieni (consuma peste, lactate si oua) si semi-vegetariana (exclude doar carnea rosie, eventual si carnea de pasare).
Beneficiile dietei mediteraneene
S-a constatat ca dieta mediteraneana este favorabila ca model alimentar, mai degraba decat suplimentarea cu un singur nutrient, deoarece ofera in mod inerent antioxidanti, reduce inflamatia peretelui vascular, moduleaza genele pro-aterogenice, modifica microbiomul intestinal si imbunatateste valorile lipidelor prin scaderea LDL-C si cresterea HDL-C.
Studiile genomice nutritionale sustin faptul ca adoptarea dietei mediteraneene diminueaza sansele dezvoltarii unui fenotip cardiometabolic advers la indivizii susceptibili genetic, pe baza unor interactiuni intre dieta mediteraneana si genele care controleaza interleukina-6, apolipoproteina A2, cicolooxigenaza-2, factorul de transcriptie 7 like si proteina plasmatica de transfer al esterilor de colesterol.
Un studiu a constatat ca dieta mediteraneana asociata cu consumul de ulei de masline extravirgin au prevenit cresterea nivelului de gene pro-aterotrombotice, cum ar fi Cox-2, proteina legata de receptorul lipoproteinelor cu densitate mica si expresia proteinei chemoatractante 1 pentru monocite.
Tarile din sudul Europei au avut un consum mai mare de ulei de masline, fructe, legume si peste si un consum mai mic de carne si grasimi animale, in comparatie cu populatiile din SUA si Europa de Nord, fiind mai suple si avand un stil de viata activ.
Beneficiile dietei DASH
O reducere semnificativa a riscului cardiometabolic este observata in cazul dietei DASH prin scaderea tensiunii arteriale, a colesterolului total si a LDL-C, toti acestia fiind factori de risc semnificativi care sunt luati in considerare in scorul de risc pentru boli cardiovasculare aterosclerotice si, in cele din urma, duc la imbunatatirea functiei cardiace si la scaderea incidentei diabetului.
Unul dintre principalele elemente cheie in scaderea tensiunii arteriale este restrictia de sodiu in comparatie cu alte diete.
Intr-un studiu clinic randomizat, dieta DASH a redus tensiunea arteriala sistolica cu 5-6 mmHg si tensiunea diastolica cu 3 mmHg, scazand in acelasi timp LDL-C cu 11 mg/dl. In datele observationale, un model alimentar de tip DASH a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, insuficienta cardiaca si diabet.
In cadrul studiului clinic randomizat privind interventia dietetica pentru stoparea aterosclerozei coronariene s-a constatat ca la o medie de doar 67 de saptamani, s-a obtinut o reducere semnificativa a placii necalcificate in grupul de interventie cu dieta DASH, in comparatie cu grupul cu tratament medical singur.
Beneficiile dietei bazate pe plante
Elementele esentiale din dieta pe baza de plante sunt reprezentate de cereale integrale, fructe, legume, nuci si leguminoase, care au o valoare energetica scazuta, grasimi saturate scazute si un continut ridicat de fibre, ceea ce sustine satietatea timpurie si ajuta la digestie, cu raspunsuri insulinice si glicemice moderate.
In studiul PREDIMED din Spania, dietele vegetariene au fost asociate cu o mortalitate cardiovasculara mult mai mica.
Intr-un studiu de cohorta desfasurat timp de aproape 32 de ani, s-a demonstrat o reducere de 52% a incidentei bolilor cardiovasculare.
Mai mult, dietele pe baza de plante presupun un continut scazut de carne procesata sau deloc.
Conservantii gasiti in carnea procesata, cum ar fi nitratii si sodiul, contribuie la cresterea tensiunii arteriale, la raspunsul deficitar la insulina si la disfunctia endoteliala.
Au fost observate reduceri substantiale ale factorilor de risc cardiometabolici modificabili (tensiunea arteriala, LDL-C, glicemie, markerii inflamatori si IMC), chiar si cu un aport caloric similar, in dietele pe baza de plante, in comparatie cu dietele omnivore.
Concluzii
Tendinta populatiei catre un consum crescut de alimente sarace in nutrienti este un factor important din spatele cresterii alarmante a bolilor cardiovasculare la nivel mondial.
Programele de educatie in ceea ce priveste nutritia ajuta la inversarea acestei tendinte si la asigurarea unei diete nutritive si echilibrate cu scopul de a sustine sanatatea cardiovasculara.
Bibliografie
https://www.mdpi.com/2072-6643/15/5/1064
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1050173825001112
https://academic.oup.com/eurjpc/article/32/16/1540/8161061
