Diferenta intre gastroenterita si intoxicatia alimentara
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Ce sunt afectiunile gastrointestinale?
Daca experimentati simptome gastrointestinale neasteptate, probabil va ganditi la urmatoarea intrebare: ar putea fi vorba de o toxiinfectie alimentara sau ma confrunt cu o gastroenterita?
Ambele boli au simptome similare si pot aparea rapid, asa ca uneori poate fi dificil sa le deosebim.
Desi simptomele coincid, toxiinfectia alimentara asociaza manifestari mai severe, iar timpul de vindecare este mai scurt.
Cuprins articol
Ce este gastroenterita?
Gastroenterita este o inflamatie localizata la nivelul stomacului si a intestinelor, determinata de infectii virale.
Aceasta se raspandeste cu rapiditate, motiv pentru care focarele infectioase pot aparea cu usurinta in colectivitati.
Se transmite frecvent prin suprafete contaminate, precum ustensile folosite in comun, practici de igiena precare, precum spalarea necorespunzatoare a mainilor sau contact apropiat cu o persoana deja infectata.
Cu toate acestea, poate fi prevenita eficient prin respectarea normelor de igiena.
Dar intoxicatia alimentara?
Toxiinfectia alimentara este o afectiune cauza de consumul de alimente sau bauturi contaminate.
Spre deosebire de gastroenterita, care se poate raspandi de la o persoana la alta si are o contagiozitate ridicata, toxiinfectia alimentara este in mod direct legata de ceea ce se afla in farfurie sau in pahar si de persoana care consuma.
Cele mai frecvente cauze sunt bacteriile, virusurile sau toxinele care se dezvolta in alimente sau bauturi care nu au fost produse, manipulate sau depozitate respectand anumite norme de siguranta.
Exemplele comune includ carnea insuficient gatita, ingredientele nespalate sau depozitate la temperaturi necorespunzatoare.
Siguranta alimentara este esentiala pentru a evita aceste experiente neplacute.
Cum se manifesta gastroenterita?
Gastroenterita nu se limiteaza doar la simptome gastrice, ci si sistemice.
Daca va confruntati cu o gastroenterita, este posibil sa experimentati unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome: diaree, crampe stomacale sau intestinale, greata, varsaturi, scadere in greutate, febra, mialgii si artralgii (dureri musculare si articulare), sete, cefalee (dureri de cap) si stare generala de rau.
Debutul simptomelor apare in decurs de 12, pana la 48 de ore de la expunerea la agentul cauzator.
Intervalul exact de timp depinde de tipul de microorganism care sta la baza afectiunii pentru fiecare individ in parte.
In cazuri rare, simptomele pot aparea chiar si la 10 zile dupa infectarea cu bacteria sau virusul respectiv si pot dura pana la 2 saptamani.
Dar intoxicatia alimentara?
Simptomele intoxicatiei alimentare se pot instala intr-un timp foarte scurt si sunt mai zgomotoase decat cele ale gastroenteritei.
Se estimeaza ca aproximativ 48 de milioane de persoane se confrunta cu intoxicatii alimentare in fiecare an.
Simptomele tipice includ: diaree, crampe stomacale sau intestinale, febra, frisoane, fatigabilitate (oboseala), mialgii (dureri musculare), cefalee (dureri de cap), transpiratii, sete, stare generala de rau.
Cazurile severe se caracterizeaza prin aparitia scaunelor sau a varsaturilor cu sange (hematemeza sau melena), a crampelor abdominale severe, socului sau pierderea starii de constienta.
Unele persoane pot asocia complicatii mai grave, cum ar fi deshidratarea, intalnita in special la anumite categorii de varsta, precum copiii mici sau adultii in varsta.
Debutul simptomelor se poate inregistra oricand, in intervalul de ore-zile dupa expunerea initiala, insa se amelioreaza, in general, in decurs de 2 zile.
Cauze
Cele mai frecvente virusuri implicate in etiologia gastroenteritei sunt reprezentate de norovirus, rotavirus, astrovirus si adenovirus.
Agentul cel mai des intalnit este reprezentat de norovirus.
Contagiozitatea cea mai ridicata este intalnita in infectiile cu rotavirus sau norovirus, cu cea mai mare frecventa intre octombrie-aprilie, modul de raspandire uzual fiind contactul direct cu o persoana bolnava.
Toxiinfectia alimentara este in stransa legatura cu contaminarea alimentelor sau bauturilor de catre organisme infectioase, precum bacterii sau paraziti.
Bacteriile, precum Salmonella, se numara printre primii cinci germeni care cauzeaza toxiinfectii alimentare in SUA.
Desi cel mai frecvent este mentionata carnea insuficient gatita sau contaminata, aceasta nu reprezinta singurul aliment care poate provoca toxiinfectii alimentare, fiind necesar sa se acorde o atentie deosebita si urmatoarelor alimente: oua crude sau insuficient gatite, branzeturi moi si nepasteurizate (precum brie si feta), legume si fructe nespalate, peste sau stridii crude, apa contaminata, orez insuficient gatit, bauturi nepasteurizate (lapte, suc, cidru).
Desi poate aparea la orice categorie de varsta, este mai frecventa la copii si varstnici.
Diagnostic
Intoxicatia alimentara se diagnosticheaza pe baza anamnezei, a examenului clinic si a unor probe de laborator.
Medicul va poate pune intrebari despre simptomele pe care le-ati experimentat, alimente sau bauturi consumate recent, simptomele persoanelor cu care ati intrat recent in contact si calatorii recente.
In completarea diagnosticului, vor fi realizate teste precum, analiza unei probe de materii fecale (coprocitograma si examenul coproparazitologic) si a unei probe de sange pentru a gasi cauza si a exclude alte afectiuni sau complicatii asociate.
Gastroenterita este diagnosticata cel mai frecvent pe baza simptomelor asociate.
Avand in vedere ca nu exista niciun tratament etiologic specific pentru virusurile implicate, nu este necesar sa se realizeze teste suplimentare pentru a depista virusul.
Tratament
Tratamentul toxiinfectiei alimentare depinde de gravitatea tabloului clinic asociat, precum si de cauza bolii.
Cel mai frecvent, nu se recomanda tratament medicamentos, ci substituirea fluidelor pierdute pentru a evita deschidratarea.
Lichidele si electrolitii precum sodiu, potasiu si calciu se recomanda dupa varsaturi si scaune diareice.
In situatia in care deschidratarea este grava, se administreaza fluidele intravenos, in cadrul unei internari.
Daca agentul etiologic este o bacterie, atunci se pot prescrie antibiotice, in cazul persoanelor cu risc mare de complicatii, iar daca s-a depistat un parazit, tratamentul presupune administrarea unui antiparazitar.
Pentru a restabili flora intestinala, se recomanda si administrarea probioticelor.
Cu scopul de a ameliora simptomatologia, adultii pot lua Loperamida, cu rolul de a trata diareea sau subsalicilat de bismut, cu actiune asupra tabloului gastric.
Desi simptomele gastroenteritei sunt neplacute, acestea reprezinta un semn ca organismul lupta impotriva acesteia.
Nu exista medicamente specifice, intrucat antibioticele functioneaza impotriva agentilor bacterieni.
Pentru a ajuta sistemul imunitar sa elimine virusul intr-un timp cat mai scurt, se recomanda odihna, hidratare eficienta si alimentatie de regim.
Unele cercetari sustin ca administrarea de probiotice ajuta la disparitia mai rapida a simptomelor.
Preventie
Preventia gastroenteritei presupune spalarea frecventa pe maini la munca si la scoala, evitarea folosirii ustensilelor la comun in colectivitati, iar in cazul in care apar simptome, ramaneti acasa pentru a nu raspandi infectia.
De asemenea, se recomanda vaccinarea bebelusilor impotriva rotavirusului la varsta de 2 luni.
In evitarea toxiinfectiilor alimentare este esential sa se respecte urmatorii pasi:
- consumarea apei imbuteliate, in timpul calatoriilor in tari subdezvoltate,
- aruncarea alimentelor care au depasit termenul de valabilitate sau au mirosuri sau aspect neplacut,
- consumarea alimentelor conservate de la distribuitori de incredere, spalarea fructelor si legumelor,
- gatirea suficienta a carnii si pastrarea curata a suprafetelor de preparare a alimentelor si a ustensilelor.
Concluzii
Desi exista, fara indoiala, o serie de asemanari intre simptomele gastroenteritei si cele ale intoxicatiilor alimentare, intelegerea diferentelor cheie va poate ghida catre cea mai buna abordare si ingrijire, fie ca este vorba de odihna si hidratare, fie de solicitarea de ajutor specializat.
Bibliografie
https://www.healthline.com/health/digestive-health/stomach-bug-or-food-poisoning#complications
https://health.clevelandclinic.org/flu-vs-food-poisoning
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/diagnosis-treatment/drc-20356236
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12418-stomach-flu
