Ghidul pacientului diabetic

Generalitati

In mod normal, in cazul unor infectii, organismul elibereaza anumiti hormoni care ajuta organismul in lupta cu boala. Acesti hormoni cresc glicemia (nivelul glucozei in sange), astfel incat sunt necesare cantitati tot mai mari de insulina pentru mentinerea unui echilibru metabolic optim. In cazul persoanelor diabetice, chiar si o infectie sau o afectiune minora pot creste dramatic glicemia, ducand in final la cetoacidoza diabetica sau coma diabetica hiperosmolara.

Colaborarea medic- pacient: element important in preventia complicatiilor

Este foarte important ca medicul specialist diabetolog sa stabileasca un protocol corect pentru copiii si adultii cu diabet zaharat, pentru evitarea complicatiilor care pot aparea secundar unor afectiuni intercurente. Astfel, medicul specialist diabetolog trebuie sa stabileasca cat mai exact dozele corecte de insulina care trebuie administrate pe parcursul afectiunilor intercurente (de exemplu viroze respiratorii) sau in cazul unor situatii care implica un stres mai mare decat in mod normal (interventii chirurgicale, examene, probleme emotionale diverse).

Este foarte important pentru un pacient care sufera de diabet sa-si monitorizeze nivelul glicemiei pe parcursul oricarei afectiuni intercurente (prin teste de sange si urina care se pot efectua si la domiciliu de catre pacient sau familia acestuia).

Aflarea valorilor glicemiei pe parcursul acestor afectiuni si comunicarea cu medicul diabetolog curant pot preveni internarile in spital pentru infectiile de la nivelul piciorului (gangrena, ulcere, etc), cetoacidoza diabetica sau coma diabetica hiperosmolara. Cand pacientul are acces si la testarea din urina a corpilor cetonici (exista teste specifice, accesibile si usor de efectuat), el poate afla mult mai repede daca evolutia este favorabila sau nu, prezenta acestora semnaland un dezechilibru metabolic caracteristic cetoacidozei diabetice.

In cazul pacientilor care sunt tratati cu medicamente din clasa inhibitorilor de SGLT2 (dapagliflozina, empagliflozina, etc) este nevoie de o monitorizare concomitenta, si a glicemiei si a corpilor cetonici din urina, deoarece, prin mecanismul de actiune al acestor medicamente, pacientul poate avea valori bune a glucozei din sange dar sa evolueze catre cetoacidoza diabetica.

Algoritm terapeutic in cazul afectiunilor intercurente aparute la diabetici

Urmatoarele indicatii sunt folositoare si este bine sa fie urmate in cazul pacientilor diabetici atunci cand acestia asociaza anumite afectiuni intercurente:

1. Continuarea tratamentului antidiabetic fara intreruperea acestuia, chiar si in cazul aparitiei unor simptome precum greata, varsaturile sau diareea. Pentru pacientii tratati cu insulina va fi insa nevoie de ajustarea dozelor in functie de valorile glicemiei si la aportul alimentar. De asemenea, in cazul aparitiei intolerantei digestive (varsaturi, diareea) este recomandat sa fie anuntat medicul curant diabetolog, care sa stabileasca daca este necesar sa renunte temporar la unele medicamente (mai ales din clasa sulfonilureice), sa se prezinte la cabinet sau la camera de garda. Chiar si in lipsa aportului alimentar, glicemia poata sa creasca ca raspuns al organismului la afectiunea aparuta. In cazul in care nu este posibila administrarea medicatiei antidiabetice (de exemplu in cazul aparitiei varsaturilor), trebuie sa se apeleze cat mai repede la sfatul medicului specialist care poate sa ofere informatii asupra schimbarii sau ajustarii tratamentului.

2. In cazul aparitiei unor afectiuni intercurente, trebuie sa se consume alimente in cantitati moderate si trebuie sa se efectueze o hidratare adecvata a pacientului (se recomanda consumul unor cantitati mari de lichide, precum apa, ceaiuri). Copiii diabetici trebuie sa fie, de asemenea, incurajati sa consume cat mai multe lichide pentru a preveni deshidratarea.

3. In cazul pacientilor cu glicemii peste 240 miligrame pe decilitru (mg/dL), este recomandat consumul unor lichide fara glucoza (de preferat apa, ceai neaindulcit).

4. In cazul in care nu este posibil consumul alimentelor consumate obisnuit in dieta zilnica, trebuie sa se efectueze o hidratare corespunzatoare cu sucuri sau alte lichide indulcite si sa se incerce consumul unor produse alimentare cu continut mediu de glucide si sare (supe, sucuri de fructe, lapte indulcit).

5. Este recomandat consumul unor alimente usoare pentru digestie care sa aduca 50 de grame de carbohidrati la fiecare 3-4 ore.

6. Este obligatoriu controlul glicemiei la fiecare 3-4 ore, iar daca aceasta are valori mari sau este in crestere, trebuie sa fie controlata chiar si pe parcursul noptii. In cazul in care glicemia este mai mare de 240 de miligrame si medicul curant recomanda administrarea unor doze mai mari de insulina, trebuie sa se administreze doza corecta pentru a evita posibilele complicatii. Nu este recomandata modificarea dozelor de insulina administrata fara recomandarea specialistului.

7. Diabeticii insulinodependenti (care trebuie sa-si administreze obligatoriu insulina pentru a scadea glicemia), trebuie sa efectueze la fiecare 6-12 ore cate un test pentru detectarea corpilor cetonici in urina, mai ales daca exista valori ale glicemiei peste 300 mg/dL (exista teste rapide, speciale care pot fi efectuate la domiciliu). In cazul in care testele pentru corpi cetonici se pozitiveaza, este indicat ca pacientul sa contacteze medicul specialist cat mai repede. Copiii diabetici trebuie, de asemenea, testati pentru cetoza urinara la fiecare 6 ore, chiar si pe parcursul noptii.

8. Este obligatorie monitorizarea parametrilor fizici precum greutatea corporala, temperatura, frecventa respiratorie (numarul respiratiilor pe minut), pulsul, in cazul unor glicemii mai mari de 300 de mg/dL. Scaderea in greutate (semn de deshidratare), cresterea frecventei respiratorii (polipnee), cresterea pulsului (tahicardie), subfebrilitatea (temperaturi intre 37.5- 38 grade C) sau chiar febra (temperaturi mai mari de 38 grade C), sunt simptome care sugereaza agravarea simptomatologiei cu aparitia cetoacidozei diabetice. In aceste cazuri este obligatoriu consultul medical de urgenta.

9. Nu este indicata administrarea empirica a nici unui medicament (fara recomandarea medicului specialist) si de asemenea, nici modificarea dozelor de insulina fara consultarea acestuia. Trebuie sa se retina faptul ca multe medicamente cresc glicemia, fiind contraindicate in cazul pacientilor diabetici.

Consultul de specialitate- cand este urgent si cand este necesar?

Atat in cazul copiilor cat si in cazul adultilor cu diabet zaharat, chiar si o afectiune intercurenta usoara poate determina cresterea glicemiei si poate duce la complicatii grave. Parintii copiilor diabetici trebuie sa supravegheze indeaproape evolutia acestora in cazul aparitiei unei patologii asociate (in special viroze respiratorii sau alte infectii intercurente) si sa anunte medicul curant pentru a putea stabili tratamentul adecvat. La fel si in cazul pacientilor adulti, colaborarea cu medicul diabetolog inca de la debutul infectiei poate preveni spitalizarea sau complicatiile. In cazul agravarii simptomatologiei este necesar consultul medical de urgenta.

Consultul medical de urgenta (in camera de garda a spitalului) este recomandat in urmatoarele cazuri:

- aparitia simptomelor de cetoacidoza, precum durerile abdominale, greata, varsaturile, tahipneea (cresterea frecventei respiratorii), respiratia Kussmaul (respiratii dese, profunde, sacadate), halena cetoacidotica (respiratie cu miros fructat, de mere verzi sau de acetona), apatie, confuzie;

- simptome de deshidratare severa, precum gura uscata, urina in cantitate mica, inchisa la culoare, piele si mucoase rosii uscate. Deshidratarea este periculoasa mai ales in randul copiilor si poate fi precipitata de varsaturi si diaree;

- glicemii mari, care continua sa creasca si care nu raspund la tratamentul obisnuit.
Controlul medical de urgenta nu este obligatoriu in cazul tuturor afectiunilor intercurente aparute in randul copiilor diabetici (de exemplu raceli simple, viroze necomplicate).


Totusi, este necesar sfatul medicului specialist in cazul in care apar urmatoarele:
- glicemie mai mare de 240 mg/dL dupa administarea dozei recomandate de insulina (doza prescrisa de medicul specialist);
- glicemii mai mari de 240mg/dL inaintea meselor, in cazul pacientilor diabetici tratati cu antidiabetice orale (ADO), valori care persista sau cresc pe parcursul a 24 de ore;
- prezenta de corpi cetonici urinari (valori mai mari de 2+ la testele rapide);
- fatigabilitate, disconfort general sau febra care persista pe parcursul mai multor zile;
- varsaturi sau diaree cu durata mai mare de 6 ore.

Cand pacientii diabetici cu boli intercurente isi noteaza toate medicamentele administrate, dozele de antidiabetice orale sau insulina administrate,temperatura, greutatea corporala, nivelul glicemiei, nivelul corpilor cetonici in urina acest lucru ajuta foarte mult medicul de garda in stabilirea medicatie care va fi administrata, analizelor care sa fie recoltate sau a investigatiilor necesare.