COVID-19 nu se transmite prin suprafete. Care este principala sursa de infectare? STUDIU

Expertii raspund, in sfarist, la intrebarea legata de infectarea cu noul coronavirus prin intermediul suprafetelor. Acestia sustin ca pana acum nu exista dovezi care sa arate ca virusul SARS-COV-2 poate fi luat de pe suprafete, principala cale de transmitere fiind cea aeriana.

Explicatiile vin de la trei profesori de la universitatile Harvard, Drexel si Virginia Tech din Statele Unite. „Sa ne gandim la virus ca la fumul de tigara. Cand te afli langa un fumator in aer liber, e posibil sa nu simti fumul de tigara, mai ales daca stai la o distanta destul de mare de persoana respectiva. Intr-o incapere, insa, cu siguranta simti din plin mirosul de tutun, fumul iti intra in haine, in piele, in par, mai ales daca incaperea respectiva este neaerisita, prost ventilata. Chiar si daca esti foarte departe de acel fumator, la o distanta mai mare de 2 metri, intr-o camera nearisita fumul de tigara tot ajunge la tine. Dispare mirosul de tutun daca incepi sa stergi mesele, clantele si alte suprafete din camera respectiva? Nu chiar. Dispare in schimb daca aerisesti, asa ca principala cale de transmitere ramane cea aeriana cand vorbim de coronavirus”, au precizeaza profesorii.

Faptul ca noul coronavirus nu se transmite prin suprafete este confirmata si de Silviu Gurlui, profesor de fizica la Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

„Nimeni nu poate garanta ca aceste suprafete nu mai contin cateva urme cu acest virus si nu ne putem infecta. Trebuie precautie. Nu in extrema. Cumpatat, pentru ca asa este normal. Calitatea aerului si atmosfera joaca un rol fundamental. Mai important decat suprafetele, dar e adevarat, aerul este foarte important. Spatiile inchise trebuie aerisite. Trebuie sa fim precauti cand suntem in apropierea mai multor persoane. Masca ne apara foarte mult. Depinde si de calitate mastii si de modul cum e pusa masca pe fata, cat de mult se intrevad acele spatii libere pentru ca, conteaza foarte mult daca masca nu e lipita de fata. Acolo unde este densitate a populatiei in spatii inchise, fie acasa, fie in mijloacele de transport, unde spatiul este inchis si nu e ventilatie buna, riscul sa preluam acest virus este major. Chiar daca purtam masca sau ne protejam de suprafete inca este mare”, a explicat acesta, potrivit Digi24.

Asadar, nu exista inca dovezi clare de contaminare de pe suprafete sau de pe obiecte. Se stie insa ca este nevoie de o anumita cantitate de particule virale la care sa fii expus pentru a fi infectat, deci cantitatea de virus de pe o anumita suprafata este foarte importanta.

Mai mult decat atat, cantitatea de virus scade, in timp, pe orice suprafata, fie ca vorbim de lemn (pe care s-a spus ca virusul ar putea supravietui pana la 4 zile), plastic, sticla sau carton, deci riscul de infectare scade in timp.

Chiar daca virusul persista pe anumite suprafete, nu inseamna ca acesta mai este inca viabil si poate produce contaminarea, mai precizeaza oamenii de stiinta.
Bineinteles, aceste concluzii nu ne indeamna sa devenim neglijenti in ceea ce priveste dezinfectarea si pastrarea normelor de igiena. Este in regula sa curatam suprafete atinse frecvent peste tot in jurul nostru, mai ales in spatiile in care nu avem control asupra igienei altora (la locul de munca, in locurile publice etc). Spalarea corecta si frecvente a mainilor este esentiala pentru a preveni transferul de agenti patogeni.

Expertii spun ca pentru a incetini raspandirea noului coronavirus trebuie sa presupunem ca tot ceea ce se afla in afara casei noastre este cu potential de contaminare, asa ca masca si pastrarea distantei fizice, precum spalatul si dezinfectarea mainilor ori de cate ori este nevoie si imediat cum ajungem in casa, raman metodele de preventie de baza.

Surse:
https://www.washingtonpost.com/opinions/2020/12/11/covid-19-airborne-transmission-cleaning-surfaces/
https://www.hsph.harvard.edu/news/hsph-in-the-news/op-ed-were-doing-too-much-covid-19-cleaning/
https://www.digi24.ro/stiri/externe/covid-19-nu-se-transmite-prin-suprafete-un-studiu-al-profesorilor-americani-stabileste-care-este-principala-cale-de-infectare-1418196
https://www.webmd.com/lung/how-long-covid-19-lives-on-surfaces

6.171 de cazuri de COVID-19 in ultimele 24 de ore, in Romania

Alte 6.171 de noi cazuri de COVID-19 au fost raportate in ultimele 24 de ore in Romania, in urma a 25.185 de teste, ceea ce inseamna o rata de pozitivare de peste 24%. Bilantul a ajuns la 565.758, potrivit datelor transmise de Grupul de Comunicare Strategica.

In ultima zi s-au inregistrat, de asemenea, 204 decese, in timp ce la terapie intensiva sunt internati 1.255 de pacienti, mai putini fata de ieri, cand erau 1.289. Printre pacientii care au decedat in ultima zi se afla si doua tinere de 24 si 26 de ani din Bihor si Caras-Severin, ambele avand comorbiditati.

Capitala inregistreaza, din nou, peste 1.000 de imbolnaviri, in ultimele 24 de ore fiind raportate 1.143 cazuri noi de COVID-19. Iasi, Constanta si Cluj sunt judetele cu cele mai multe imbolnaviri noi.

Judetele cu cele mai multe cazuri de COVID-19 inregistrate in ultimele 24 de ore sunt:

•Bucuresti - 1.143 cazuri noi
•Iasi - 288 cazuri noi
•Constanta - 278 cazuri noi
•Cluj - 264 cazuri noi
Cel mai mare indice privind imbolnavirile la 14 zile s-a inregistrat, in continuare, in Ilfov, respectiv 9,64, in scadere fata de zilele precedente. O crestere usoara se inregistreaza in Bucuresti, unde rata de infectare este 8,84 cazuri la mia de locuitori, fata de 8,68 in ziua precedenta. in Constanta incidenta raportata a cazurilor la mia de locuitori a scazut de la 7,27 la 7,23.
Judetete cu cea mai mare rata de infectare sunt:
•Ilfov - 9,64 cazuri la mia de locuitori
•Bucuresti - 8,84 cazuri la mia de locuitori
•Constanta - 7,23 cazuri la mia de locuitori
•Cluj - 5,86 cazuri la mia de locuitori
•Brasov - 5,19 cazuri la mia de locuitori

In restul judetelor rata de infectare este sub 5 la mia de locuitori.

De asemenea, in ultimele 24 de ore au fost raportate 204 decese (133 barbati si 71 femei), ale unor pacienti infectati cu noul coronavirus, internati in spitalele din Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Brasov, Buzau, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Vrancea si Municipiul Bucuresti.

Dintre acestea, 2 decese au fost inregistrate la categoria de varsta 20-29 ani, 2 decese la categoria de varsta 30-39 de ani, 2 decese la categoria de varsta 40-49 de ani, 21 decese la categoria de varsta 50-59 de ani, 58 decese la categoria de varsta 60-69 ani, 64 decese la categoria de varsta 70-79 ani si 55 decese la categoria de peste 80 de ani. 190 dintre decesele inregistrate sunt ale unor pacienti care au prezentat comorbiditati, pentru 2 pacienti decedati nu au fost inregistrate comorbiditati, iar pentru 12 pacienti decedati nu au fost raportate comorbiditati pana in prezent.

In unitatile sanitare de profil, numarul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.202. Dintre acestea, 1.255 sunt internate la ATI.
De la debutul pandemiei, 465.050 de pacienti au fost declarati vindecati.