Impactul sanatatii mamei si copilului asupra calitatii probei de celule stem
Dr. Papa Maria Camelia
Medic Specialist Genetica medicala si Medicina de familie
Celulele stem si beneficiile recoltarii
Recoltarea de celule stem la nastere a devenit o optiune tot mai populara pentru parintii care doresc sa ofere copilului lor o forma suplimentara de protectie medicala pentru viitor.
Celulele stem hematopoietice si mezenchimale recoltate din sangele si tesutul cordonului ombilical pot fi folosite in tratamente pentru afectiuni hematologice, imunologice sau chiar degenerative.
Totusi, calitatea probei recoltate nu depinde doar de procedura in sine, ci si de o serie de factori legati de sanatatea mamei, a copilului si de circumstantele nasterii.
Cuprins articol
- Celulele stem si beneficiile recoltarii
- Factori cu impact asupra probei recoltate
- Varsta mamei
- Greutatea copilului si volumul cordonului ombilical
- Prematuritatea si tipul de nastere
- Complicatiile materne
- Calitatea probei si criteriile de viabilitate
- Ce se intampla daca proba e insuficienta sau neviabila?
- Rolul echipei medicale
- Concluzie
Factori cu impact asupra probei recoltate
Putini parinti stiu ca parametri precum varsta materna, greutatea copilului, durata travaliului sau prezenta unor complicatii obstetricale pot influenta decisiv calitatea si volumul probei obtinute.
In unele cazuri, proba poate fi insuficienta sau neviabila, iar banca de celule stem nu o poate stoca. Iata ce trebuie cunoscut inainte de a lua o decizie informata privind recoltarea.
Varsta mamei
Studiile au aratat ca varsta materna poate influenta atat cantitatea de sange ombilical recoltat, cat si concentratia de celule stem continute.
Mamele tinere, in general sub 35 de ani, tind sa aiba un volum mai mare de sange placentar si o densitate celulara mai ridicata.
Dupa aceasta varsta, se observa adesea o scadere a numarului total de celule nucleate si CD34+, un marker specific celulelor stem hematopoietice.
Aceasta relatie nu este insa absoluta.
Sanatatea generala a mamei, stilul de viata, alimentatia si absenta bolilor cronice (precum diabetul sau hipertensiunea) joaca un rol la fel de important.
In cazul mamelor cu sarcini obtinute prin fertilizare in vitro sau dupa tratamente hormonale, placenta poate fi mai mica sau vascularizata diferit, ceea ce poate influenta negativ calitatea probei.
Greutatea copilului si volumul cordonului ombilical
Un alt factor determinant este greutatea nou-nascutului.
In mod logic, copiii cu o greutate mai mare la nastere (peste 3000 g) au, de obicei, un volum mai mare de sange in cordonul ombilical.
Cordonul este mai gros, iar vasele sunt mai bine dezvoltate, ceea ce permite recoltarea unui volum suficient de sange pentru izolarea unui numar optim de celule stem.
In schimb, la copiii prematuri sau cu greutate mica la nastere, volumul de sange disponibil este redus, ceea ce face ca proba sa fie adesea sub limita minima necesara pentru procesare (de regula, intre 60 si 80 ml de sange cordonal).
In astfel de cazuri, banca de celule stem poate decide fie sa pastreze proba partial, fie sa o declare neviabila.
Prematuritatea si tipul de nastere
Nasterea prematura ridica doua provocari: volumul redus al placentei si cordonului, dar si riscul mai mare de contaminare bacteriana, mai ales daca membranele s-au rupt cu mult timp inainte de expulzie.
In plus, prematurii sunt mai fragili, iar echipa medicala prioritizeaza stabilizarea nou-nascutului in detrimentul recoltarii, ceea ce este absolut firesc.
Tipul de nastere influenteaza si el calitatea probei.
In cazul unei cezariane programate, recoltarea se face intr-un mediu mai controlat, cu risc redus de contaminare si cu o cantitate adesea mai mare de sange disponibila.
In schimb, in cazul nasterilor vaginale prelungite sau complicate, uterul se contracta puternic, iar o parte din sangele cordonal poate fi impins inapoi catre fat inainte de clamparea cordonului, diminuand volumul recoltat.
In plus, daca exista sangerari, lichid amniotic contaminat sau ruptura prematura a membranelor, riscul de contaminare bacteriana creste semnificativ.
Complicatiile materne
Sarcinile complicate de afectiuni materne pot afecta calitatea si viabilitatea probei de celule stem.
De exemplu:
- Diabetul gestational poate altera structura placentei, ducand la o vascularizatie anormala si un volum mai mic de sange placentar.
- Hipertensiunea si preeclampsia reduc fluxul sanguin catre fat si placenta, ceea ce scade cantitatea totala de celule recoltate.
- Infectiile materne, chiar si banale (streptococ de grup B netratat, infectii urinare sau virale), pot contamina proba, ducand la respingerea ei in laborator.
- Fumatul si consumul de alcool sau medicamente nedeclarate pot influenta integritatea celulara si metabolismul placentar, scazand potentialul terapeutic al celulelor stem.
De aceea, la recoltare, personalul medical completeaza un chestionar de excludere, in care sunt evaluate toate aceste aspecte.
Orice factor de risc cunoscut trebuie comunicat inainte procedurii, pentru a evita costurile inutile si a preveni stocarea unei probe neviabile.
Calitatea probei si criteriile de viabilitate
Dupa recoltare, proba este analizata in laborator pentru:
- Volumul total de sange obtinut;
- Numarul total de celule nucleate (TNC);
- Numarul de celule stem CD34+;
- Testul de viabilitate celulara;
- Teste de sterilitate si absenta contaminarii bacteriene sau fungice.
Daca rezultatele se incadreaza in limitele minime, proba este procesata si criogenata. In caz contrar, parintii sunt informati ca proba nu poate fi stocata, iar banca poate recomanda alternative.
Ce se intampla daca proba e insuficienta sau neviabila?
Exista mai multe scenarii:
- Proba insuficienta: daca volumul este mic, dar calitatea celulara este buna, unele banci decid stocarea partiala, cu mentiunea ca utilitatea clinica poate fi limitata.
- Proba contaminata: in cazul identificarii unor bacterii, proba este eliminata pentru siguranta.
- Proba neviabila: daca testul de viabilitate arata sub 70% celule intacte, stocarea nu se realizeaza.
Rolul echipei medicale
Succesul recoltarii depinde in mare masura de coordonarea si comunicarea dintre echipa medicala si banca de celule stem.
Medicul obstetrician trebuie informat din timp despre intentia de recoltare, pentru a planifica momentul clamparii cordonului si a evita intarzierile care pot duce la scaderea volumului de sange disponibil.
De asemenea, o comunicare clara intre personalul matern si echipa logistica a bancii (curier, laborator) este esentiala pentru mentinerea conditiilor de transport la temperatura optima.
Concluzie
Recoltarea de celule stem la nastere ramane o procedura sigura, rapida si neinvaziva, dar succesul ei depinde de o serie de factori biologici si medicali care nu pot fi controlati in totalitate.
Sanatatea mamei, greutatea copilului, tipul de nastere si absenta complicatiilor sunt elemente decisive pentru obtinerea unei probe viabile.
Bibliografie
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10940157/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1756239208000219
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4318845/
https://academic.oup.com/jpepsy/article-abstract/31/10/1100/2952460?redirectedFrom=fulltext
