Tumorile spinale

Aspect generale

Formatiunile tumorale spinale pot fi localizate in interior sau la exterior fata de maduva spinarii si meninge sau in canalul rahidian. Acestea pot fi atat benigne, cat si maligne, insa majoritatea se incadreaza in prima categorie, aproximativ 65% dintre pacienti avand meningioame sau neurofibroame. Tumorile spinale au o rata mult mai scazuta a aparitiei lor comparativ cu cea a tumorilor cerebrale.

Din punct de vedere al localizarii, formatiunile tumorale spinale situate intramedular cuprind elementele structurale ale maduvei spinarii si se prezinta sub forma glioamelor, astrocitoamelor, ependimoamelor sau a lipoamelor. Cele situate extramedular cuprind meningele sau radacinile nervilor spinali si sunt reprezentate de schwannoame, meningioame si neurofibroame.

Clasificare

Raportat la momentul aparitiei, o clasificare scurta imparte tumorile spinale in primare si secundare. Cele primare se formeaza in interiorul maduvei spinarii sau adiacent acesteia. In majoritatea cazurilor ele interfera cu drenajul lichidului cerebrospinal, iar cateva dintre acestea sunt regasite sunt denumirea de osteoblastom, osteocondrom, osteosarcom, angiosarcom, meningiom.

Tumorile spinale secundare sunt metastaze ale altor tumori cu localizare in diferite structuri ale organismului, dintre acestea cele mai frecvente implicand cancerul pulmonar, mamar, cel de prostata, rinichi sau melanomul.

Etiologia tumorilor spinale nu este cunoscuta in totalitate. Expunerea la substante cu potential cancerigen, un sistem imunitar slabit si bagajul genetic sunt principalele ipoteze in ceea ce priveste aparitia formatunilor tumorale. Neurofibromatoza de tip 2 sau boala von Hippel-Lindau reprezinta afectiuni ereditare care prezinta un risc ridicat de aparitie a tumorilor spinale.

Tumorile vertebrale sunt de obicei metastatice si se localizeaza la nivelul corpilor vertebrali, provenienta lor fiind cancerul pulmonar, cancerul de prostata sau cancerul mamar.

Tumorile extramedulare-intradurale includ schwanoamele, meningioamele si neurofibroamele, fiind mai frecvente la femeile trecute de 30 de ani. Schwanoamele si neurofibroamele sunt cel mai adesea de natura benigna, insa pot avea dimensiuni mai mari si pot pune probleme in ceea ce priveste posibilitatea unei rezectii totale.

Tumorile intramedulare implica astrocitoamele si ependimoamele, localizarea cea mai frecvent intalnita fiind la nivel cervical.

Simptomatologia tumorilor spinale

Semnele si simptomele asociate tumorilor spinale sunt sugestive pentru dimensiunea la care ajung si presiunea exercitata asupra structurilor anatomice invecinate, si anume nervii spinali, vasele de sange sau vertebrele.

Pacientul poate resimti durere la locul formatiunii respective, durere la nivelul spatelui cu iradiere pe traiectul fibrelor nervilor spinali sau a altor regiuni ale corpului, iar durerea se poate accentua pe timpul noptii. Daca sunt afectate radacinile nervilor spinali are loc si pierderea sensibilitatii termice sau pentru durere.

Slabiciunea musculara la nivelul membrelor, senzatia de amorteala si paresteziile, reprezinta de asemenea, manifestari ale tumorilor spinale implicand si afectarea radacinilor nervilor spinali. Mai pot aparea incontinenta sfincteriana, disfunctii erectile, tulburari de echilibru sau diverse grade de pareza.

Diagnosticul patologiei

De multe ori, simptomele unei formatiuni tumorale spinale pot trece neobservate sau sunt atribuite altor afectiuni medicale, diagnosticul lor fiind astfel, intarziat.

Cand semnele si simptomele prezentate de pacient ridica suspiciunea clinica a unei tumori spinale, examinarea imagistica este necesara elucidarii diagnosticului. Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM) este evaluarea cea mai frecvent utilizata in astfel de situatii pentru claritatea si detaliile pe care le ofera in ceea ce priveste tumorile maduvei spinarii, a localizarii lor, precum si a raportului acestora cu tesuturile invecinate.

Tomografia computerizata (CT) permite vizualizarea modificarilor anormale ale maduvei spinale sau ale celor localizate la nivelul canalului spinal. In ambele metode de diagnostic se pot folosi substante de contrast (gadolinium) pentru imagini mai detaliate, insa cea mai utilizata pentru tumorile spinale este imagistica prin rezonanta magnetica.

Un diagnostic cert al tumorilor spinale are nevoie de examinarea microscopica a tesutului afectat. In acest sens se vor preleva mostre de tesut, biopsia fiind singura optiune in determinarea tipului formatiunii tumorale.

Metode de tratament

Odata stabilit diagnosticul de formatiune tumorala spinala, obiectivul ideal al tratamentului ar fi eliminarea completa a acesteia. Riscul chirurgical trebuie sa tina cont de numeroase aspecte, printre care varsta si comorbiditatile pacientului, tipul formatiunii tumorale, gradul de invazie a acesteia in structurile anatomice invecinate, precum si posibilitatea unor leziuni intra-operatorii care ar putea cauza daune permanente asupra maduvei si a nervilor spinali.

Depistarea unor tumori spinale poate avea loc intamplator, odata cu evaluarea pentru alte afectiuni medicale . Acestea pot fi de dimensiuni mici, astfel incat nu produc semne si simptome evidente. Cu toate acestea, este necesara monitorizarea lor pentru care se vor recomanda scanari periodice de tip RMN sau CT.

Operatiile chirurgicale sunt alese cu predilectie pentru excizia formatiunilor tumorale spinale atunci cand exista un risc acceptabil al interventiei. Tumorile spinale extramedulare pot fi rezecate total cu riscul unor deficite neurologice minime post-interventional sau chiar fara aparitia acestora. Portiunea terminala a maduvei spinarii, cunoscuta sub denumirea de filum terminale, poate fi afectata de dezvoltarea unor ependimoame largi si aderente la nervii spinali, motiv pentru care rezectia acestora in totalitate este dificil de realizat.

Radioterapia postoperatorie aduce beneficii in ceea ce priveste prognosticul si este utilizata frecvent mai ales in cazurile in care nu a fost posibila o rezectie in totalitate a formatiunii tumorale. Deficitele neurologice instalate in urma interventiei chirurgicale se vor remedia ulterior.

Tumorile intramedulare care sunt slab delimitate de tesutul inconjurator, asa cum este cazul astrocitoamelor, pot beneficia de rezectie subtotala pentru prezervarea functiei neurologice.

Corpii vertebrali sunt afectati in principal, de formatiuni tumorale metastatice, situatie in care tratamentul chirurgical nu poate fi unul curativ. In acest caz se face terapie de ameliorare a durerii spinale aparute in urma presiunii pe care o exercita tumora la nivelul maduvei spinarii. De asemenea, tratamentul urmareste si asigurarea stabilitatii corpilor vertebrali.

In anumite cazuri, interventia chirurgicala este adoptata in situatiile in care apar simptome de compresie medulara sau de instabilitate mecanica a corpilor vertebrali. Un fragment din corpul vertebral va fi indepartat astfel incat sa poata fi decomprimata maduva, iar spatiul ramas liber va fi inlocuit cu ciment acrilic, implanturi de titan sau alte elemente specifice pentru a asigura stabilitatea coloanei vertebrale.

Recuperarea postoperatorie poate dura cateva saptamani in functie de tipul de procedura si de capacitatea pacientului de a-si reveni dupa interventia chirurgicala. Radioterapia este indicata pentru tesutul tumoral care nu a putut fi rezecat sau in cazul formatiunilor inoperabile. Se va administra, de asemenea, medicatie simptomatica pentru a tine sub control durerea, efectele adverse ale radio/ chimioterapiei , precum greata, varsaturile, oboseala.

Concluzii

Formatiunile tumorale spinale sunt mai rar intalnite in comparatie cu cele cerebrale. Majoritatea sunt de natura benigna, iar in unele cazuri descoperirea lor este accidentala. Tumorile spinale pot fi primare sau secundare drept metastaze a altor procese tumorale (cancer pulmonar, mamar, de prostata).

Diagnosticul de certitudine se bazeaza in principal pe evaluarea imagistica prin rezonanta magnetica, iar precizarea tipului tumorii necesita biopsierea tesutului afectat.
Planul terapeutic poate include chirurgia procesului tumoral, radioterapie si chimioterapie, precum si monitorizarea evolutiei leziunii.

Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33570679/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32147015/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/spinal-cord-tumor/symptoms-causes/syc-20350103