Substantele cancerigene din viata de zi cu zi

Actualizat: 26 Martie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Alexandru Gabriel Berescu
Consultant medical:

Dr. Alexandru Gabriel Berescu
Medic rezident Oncologie medicala

Spitalul Universitar de Urgenta Elias

Ce sunt carcinogenii


Carcinogenii sunt substante, care cresc riscul de cancer. Pana in acest moment au fost decoperiti in jur de 500 de carcinogeni posibili, probabili si certi.

ADN-ul reprezinta baza pentru producerea de proteine din organism. Acestea controleaza si sunt implicate in toate functiile organismului. Atunci cand un carcinogen afecteaza aceasta productie de proteine, celulele normale pot sa se transforme in celule canceroase.

Tipologie

Acestia sunt clasificati astfel:
- chimici: azbest, fumat, alcool, aflatoxina, arsenic din mediu
- fizici: radiatiile ultraviolete de la soare si radiatiile ionizate provenite din radonul din case si din investigatiile imagistice, leziuni locale repetate sau iritatii locale repetate
- infectiosi: bacterii, virusuri, paraziti

O alta clasificare este in functie de mecanismul de actiune:
- genotoxici - se leaga direct, covalent de ADN; daca acest ADN nu este reparat poate sa determine mutatii in timpul replicarii; acestia se pot clasifica in directi (nu necesita activare pentru a se lega de ADN) si indirecti (necesita activare in prealabil)
- epigenetici - nu interactioneaza cu ADN-ul; acestia pot activa enzime, care sa determine activarea altor carcinogeni, pot inhiba detoxifierea organismului prin reducerea producerii de forme excretabile ai altor carcinogeni, pot inhiba repararea ADN-ului

In cazul celei de a doua categorii concentratiile trebuie sa fie mai mari pentru a determina mutatii spre deosebire de carcinogenii genotoxici, care determina alterari la orice concentratie.

In unele situatii, chiar daca organismul este expus la carcinogen acesta poate sa nu aiba niciun efect:
-  substanta sa aiba o reactivitate atat de mare, ca interactioneaza direct cu proteinele, fara a se mai lega de ADN
-  substanta nu este absorbita in tractul gastrointestinal si este excretata ca atare, efectele acesteia putand fi vizibile in cel mai rau caz la nivelul intestinului, dar fara efect sistemic
-  mecanisme de detoxifiere, cum ar fi conjugarea cu glutation, ce limiteaza astfel interactiunea cu ADN-ul

Unii carcinogeni pot sa fie evitati, dar altii nu. Totusi doar contactul cu carcinogenul nu este suficient, ca sa apara cancerul. Aparitia acestuia depinde si de fondul genetic, de durata expunerii dar si de cumulul tuturor expunerilor.

Carcinogenii comuni si evitarea acestora

Alcoolul este unul din cei mai frecventi carcinogeni prezenti in viata de zi cu zi. Astfel un consum mare creste riscul de cancere de cap si gat, cancer esofagian si cancer de ficat.

Un alt carcinogen frecvent la care poate exista atat expunere voluntara cat si involuntara este fumul de tigara. Acesta este principalul carcinogen in numeroase tari. In el se gasesc nitrozoamine si hidrocarburi aromatice policiclice. Astfel multe tari impun din ce in ce mai multe restrictii legate de fumatul in spatiile publice si aplica taxe din ce in ce mai mari pe produsele, care contin tutun. Poate sa determine aparitia cancerului de plamani.

Gatitul prin arderea biomasei neprocesate (carbune, lemn) in incaperi inchise este frecvent in multe tari si este asociat cu riscul de cancer pulmonar. De asemenea si poluarea din marile orase, in special arderile rezultate din motoarele diesel este asociata cu risc crescut de cancer pulmonar.

Consumul de opiu, care provine din semintele de mac creste riscul de aparitie a cancerului laringian.

Radiatiile ultraviolete determina aparitia cancerului de piele. Melanomul apare in cazul expunerii intermitente la radiatii ultraviolete puternice, pe cand carcinomul bazocelular si cel spinocelular in urma unei expuneri pe perioade lungi. Astfel evitarea expunerii la soare, in perioadele cu risc crescut si aplicarea cremei de soare sunt esentiale. Saloanele de bronzare cresc cu 75% riscul de cancer de piele, daca sunt folosite inainte de 35 de ani.

Radonul este un gaz incolor si fara miros, care poate sa fie gasit in diverse cladiri, in sol, in pietre si in ape subterane. Provine din descompunerea Uranium 238 si Radium 226 si elibereaza particule alfa. Acesta reprezinta a doua cauza de aparitie a cancerului pulmonar, in special in cazul nefumatorilor.

Azbestul era folosit in trecut pentru izolarea cladirilor. Acesta a fost interzis in 1989, datorita riscului crescut de cancer, pe care il determina pentru persoanele, care locuiesc in cladiri izolate cu azbest. Astfel principala consecinta a expunerii la azbest, este aparitia mezoteliomului. Alte consecinte sunt cancerul pulmonar, cancerul laringian si cancerul ovarian.

Arsenicul, care se gaseste in apa de baut (provenind din activitati miniere, eruptii vulcanice, roci), poate creste riscul pentru numeroase cancere (piele, plaman), cu dovezi puternice legate de riscul de cancer de vezica biliara.

Riscul de contaminare cu Arsenic este mai mare in cazul surselor personale de apa fata de apele testate regulat ale municipalitatilor. Alte posibile surse, contaminte de Arsenic sunt: carnea pui, orezul, formula de lapte pentru sugari, alcoolul facut in casa.

Carnea, care a fost procesata prin afumare si sarare creste riscul de aparitie a cancerului colorectal. Acest lucru se datoreaza formarii de nitriti si nitrati in lumenul intestinal.

Expunerea profesionala la formaldehida in laboratoare, cu ventilatie improprie poate duce la aparitia leucemiei mieloide acute sau a unor cancere rare cum ar fi cele de cavitate nazala si sinusuri.

Cadmiul este folosit in sudura, ca un metal anticoroziv de acoperire a suprafetelor. Expunerea cronica creste riscul de aparitie a cancerului pulmonar.

Acrilamida apare in urma unor procese industriale si a gatirii anumitor alimente la temperaturi crescute. De asemenea poate sa ajung in mediu, prin folosirea lui in tratamentul apelor reziduale sau ca ingrasamant sau fertilizator.

Aflatoxina B1 este o micotoxina, ce contamineaza alimentele (ex: porumbul) in special in Africa si Asia, unde testarile pentru aceasta substanta sunt mai rar efectuate. Aceasta determina mutatii ale genei supresoare tumorale P53 (“gardianul genomului”).

Consumul de nuci Betel din anumite zone din Asia este asociat cu cancer hepatic, cancer esofagian si cancer in regiunea capului si gatului.

Virusurile determina 13% din cancerele nou aparute la nivel mondial. Exista multiple mecansime responsabile cum ar fi: transformarea celulara, determinarea pierderii controlului ciclului celular, cresterea ratei de reinnoire celulara si supresie imuna. HPV determina cancer de col uterin, cancer anal si cancer de regiune a gatului si capului.

Virusurile hepatitice B si C determina cancer de ficat. HIV determina aparitia sarcomului Kaposi si a limfomului non-Hodgkin. Virusul Epstein Barr determina aparitia limfomului Burkit si a carcinomului nazofaringian.

Virusul herpetic de tip 8 determina aparitia sarcomului Kaposi si limfomului primar de efuziune. Pentru a preveni aceste cancere, cea mai eficienta metoda este vaccinarea (HPV, hepatita B), screeningul boli (hepatita C), dar si tratamentul infectiei.

Infectia cu Helicobacter Pylori este asociata cu risc crescut de cancer gastric si limfom asociat mucoasei gastrice. Infectia cu Toxoplasma Gondi ar putea creste riscul de tumori cerebrale, cum ar fi astrocitomul si meningiomul.

Substante perturbatoare hormonal sunt exogene si interfera cu sinteza hormonilor si metabolismul celular. Se gasesc peste tot in mediul inconjurator (plante, sol, ape). Studiile recente arata ca chiar si expuneri reduse, similare cu a omului de rand ar putea creste riscul pentru diverse boli, printre care si cancerul.

Benzenul, PCB si DDE ar putea influenta riscul de aparitie a cancerului testicular, a carui incidenta a crescut mult in ultimii ani. In cazul femeilor expunerea pe parcursul vietii intrauterine la dietil-stilbestrol creste riscul de cancer de san. Cancerul de prostata s-ar parea ca este mai frecvent la fermierii expusi la metil-bromida, dar si alte pesticide.

Concluzie

Substantele carcinogene au facut si vor face in continuare parte din viata de zi cu zi a omului modern. Astfel ca trebuie sa incercam sa reducem pe cat posibil expunerea atunci cand se poate si sa incercam sa ducem o viata cat mai echilibrata pentru a reduce riscul de cancer.

Bibliografie:
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/25081-carcinogens
https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/carcinogen
https://www.uptodate.com/contents/lung-cancer-in-never-smokers
https://www.uptodate.com/contents/epidemiology-and-risk-factors-for-hepatocellular-carcinoma
https://www.uptodate.com/contents/cigarette-smoking-and-other-possible-risk-factors-for-lung-cancer
https://www.uptodate.com/contents/arsenic-exposure-and-chronic-poisoning
https://www.uptodate.com/contents/endocrine-disrupting-chemicals


Citeste si despre:

Remedii pentru a elimina toxinele din organism Chimicalele din haine care iti pun sanatatea in pericol Ingrijirea pielii prin metode naturale Dieta anticancer - Sfaturi alimentare pentru prevenirea si lupta impotriva cancerului Cosmeticele naturale si cosmeticele sintetice Un cadru unic pentru stomatologia sub anestezie generala sau sedare Menopauza Sangele si bolile de sange Nicotina Cancerul de prostata Infectiile, factor de risc pentru aparitia cancerului