Colonoscopia: ghid complet pentru pregatire si prevenirea cancerului colorectal
Dr. Laura Popa
Medic Rezident Gastroenterologie
Ce este colonoscopia?
Colonoscopia este o investigatie de baza in Gastroenterologie, cu scop diagnostic si in multe cazuri si terapeutic, ce utilizeaza un tub flexibil dotat cu o camera in varf pentru a explora intreg traiectul colonic si portiunea terminala din ileon.
Cuprins articol
Ce beneficii are?
Pe langa diagnosticul a numeroase afectiuni precum polipi, diverticuli, boli inflamatorii intestinale, infectii sau hemoragii, colonoscopia este cheia depistarii precoce a cancerului colo-rectal, al carei rata de vindecare este semnificativa atunci cand acesta este tratat timpuriu.
De asemenea, aceasta procedura permite si prelevarea de biopsii pentru examenul histopatologic si, in anumite situatii, abordarea colonoscopica a leziunilor depistate, fara a mai fi astfel necesare interventii chirurgicale invazive.
Cine poate efectua o colonoscopie?
Colonoscopia poate fi o investigatie de screening sau diagnostica, astfel incat aceasta este recomandata urmatoarelor categorii de pacienti:
- pacientii cu simptome precum tulburari de tranzit, sangerari rectale, dureri abdominale persistente, scadere ponderala si lipsa poftei de mancare, dar si cei cu anemie feripriva decelata in cadrul analizelor, pot beneficia de colonoscopie in urma adresarii catre medicul gastroenterolog
- screening colonoscopic la pacientii asimptomatici - se recomanda de obicei incepand cu varsta de 45 de ani
- istoric familial de cancer de colon - in aceasta situatie se recomanda colonoscopie ideal cu 10 ani mai devreme de varsta de diagnostic a rudei de gradul I ce sufera de cancer colorectal.
Printre bolile cu agregare familiala care necesita colonoscopii precoce regasim si sindroamele polipozice ereditare si cele non-polipozice (Lynch)
- istoricul personal de polipi sau cancer colonic impune colonoscopii periodice
- pacientii cu boli inflamatorii intestinale reprezinta o categorie speciala de pacienti, care trebuie supravegheati periodic colonoscopic atat pentru urmarirea remisiunii endoscopice a bolii, cat si pentru preventia cancerului de colon
Cum ne pregatim pentru o colonoscopie?
Pentru a vizualiza in intregime mucoasa colonului si a minimiza atat disconfortul pacientului, cat si al medicului care efectueaza procedura, este necesara o pregatire anterioara procedurii, care consta in trei etape:
1. Regim de pregatire- acesta incepe de obicei cu 3-5 zile inaintea colonoscopiei, insa poate fi prelungit la pacientii cu istoric de constipatie cronica.
Regimul presupune excluerea din dieta a alimentelor cu fibre, semintelor, medicatiei pe baza de fier sau bismut, cat si a alimentelor colorate.
In general sunt permise fructele conservate si cele proaspete fara coaja si samburi, legumele fierte fara coaja si samburi, produsele pe baza de faina alba fara seminte si lactate (in functie de toleranta pacientului).
Aceste aspecte se vor discuta in detaliu in prealabil impreuna cu medicul gastroenterolog.
In ziua precedenta se recomanda ca ultima masa solida sa fie la ora 8 dimineata (fara fibre), iar ulterior pana la initierea pregatirii cu solutie, se pot consuma lichide clare (apa, ceai necolorat, supa strecurata).
2. Se va discuta cu medicul curant medicatia de fond si afectiunile pacientului, intrucat anumite medicamente (anticoagulante, antiagregante, antidiabetice) sau boli (cardio-vasculare si respiratorii) pot interfera fie cu manevrele terapeutice (ex. polipectomia), fie cu anestezia.
3. Administrarea de solutii purgative. Solutiile purgative au ca scop eliminarea resturilor de materii fecale din intestinul gros, pentru a optimiza vizualizarea leziunilor.
In functie de toleranta pacientului, bolile de fond si experienta medicului, exista mai multe variante de solutii pe piata, cu ghiduri individuale de administrare.
Cum putem depasi frica de colonoscopie? Care sunt riscurile asociate?
Majoritatea pacientilor declara o reticenta in a efectua colonoscopia, din cauza posibilului disconfort generat de insuflarea aerului necesar pentru a vizualiza intreg colonul.
Acest disconfort poate fi minimizat prin solicitarea sedarii sau anesteziei mai profunde, cat si medicatie antispastica intraprocedurala.
De mentionat ca pacientilor care au beneficiat de anestezie in cadrul colonoscopiei le este interzis sa conduca sau sa semneze documente oficiale timp de 24h dupa interventie.
Beneficiile screeningului depasesc de cele mai multe ori teama si riscul de complicatii asociate procedurii (rare, dar existente), motiv pentru care un consult in prealabil la medicul gastroenterolog poate elimina aceste griji.
Riscurile asociate acestei proceduri sunt rare, insa pot fi reprezentate de perforatie, hemoragie, infectie si complicatii asociate anesteziei sau comorbiditatilor pacientului.
Pregatirea corespunzatoare pre-colonoscopie, anestezia intraprocedurala, precum si sprijinul oferit de personalul medical sunt cheia unei colonoscopii eficiente.
Detectarea precoce a polipilor cu risc de transformare permite indepartarea acestora, iar identificarea unui cancer colo-rectal in stadiu precoce permite abordarea unei plaje mult mai mari de optiuni terapeutice care sa asigure vindecarea bolii si o calitate a vietii similara celei de dinainte de diagnostic.
De ce este importanta colonoscopia in preventia cancerului colo-rectal?
Desi pacientul poate contribui la preventia cancerului colorectal printr-un stil de viata sanatos (consum de fibre, fructe si legume, evitarea de mezeluri, carne rosie, alimente ultra-procesate), dupa o anumita varsta colonoscopia vine in ajutor prin identificarea unor leziuni precursoare cancerului de colon- polipii.
Polipii sunt excrescente la nivelul mucoasei colonice, care in timp, prin modificari la nivelul celulor epiteliale, sufera transformare maligna.
Colonoscopia permite atat identificarea timpurie a acestori polipi, biopsierea lor, dar si indepartarea cu ajutorul unor instrumente introduse pe canalul de lucru, fara a cauza disconfort pacientului.
De asemenea, cancerele colo-rectale identificate in stadii extrem de precoce, limitate la mucoasa, fara invazie suplimentar, pot chiar beneficia tot de rezectie endoscopica.
Conform American Cancer Society, supravietuirea la 5 ani pentru cancerul colo-rectal localizat ajunge la 90%, in timp ce stadiile avansate reduc semnificativ rata, ajungandu-se pana la 13%.
Asadar, beneficiile asociate screeningului colonoscopic depasesc de cele mai multe ori grijile pacientului legate de disconfortul procedural sau riscuri, motiv pentru care un consult gastroenterologic in prealabil poate oferi explicatiile si linistea necesare initierii acestui demers diagnostic.
Concluzii
Colonoscopia este cheia depistarii precoce a cancerului colo-rectal intrucat rata de vindecare este semnificativa atunci cand acesta este tratat timpuriu.
Beneficiile screeningului depaseste riscul de complicatii asociate procedurii.
Colonoscopia permite atat identificarea timpurie a acestori polipi, biopsierea lor, dar si indepartarea cu ajutorul unor instrumente introduse pe canalul de lucru, fara a cauza disconfort pacientului.
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559274/
https://www.cancer.org/cancer/types/colon-rectal-cancer/detection-diagnosis-staging/survival-rates.html
