Polipii colonici

Actualizat: 08 Septembrie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Laura Popa
Consultant medical:

Dr. Laura Popa
Medic Rezident Gastroenterologie

Spitalul Universitar de Urgență Militar Central

Generalitati


Polipii colonici reprezinta excrescente care se dezvolta fie sporadic, fie in cadrul unor sindroame genetice, la nivelul colonului sau rectului. Acestia sunt mai frecventi odata cu inaintarea in varsta si prezinta un risc mai mare de formare la pacientii fumatori, consumatori de alcool sau cu dieta bogata in grasimi si alimente procesate, precum si la cei cu istoric familial de polipi, cancer colo-rectal sau sindroame de polipoza intestinala. 

Desi majoritatea polipilor colonici sunt benigni, exista subcategorii de polipi care reprezinta precursori ai cancerului colo-rectal, motiv pentru care se recomanda screening colonoscopic incepand cu varsta de 45 de ani sau mai devreme la pacientii cu rude afectate de cancer. 

Simptome

Polipii colonici sunt in general asimptomatici, fiind descoperiti in cadrul colonoscopiilor de rutina sau pentru alte patologii. Printre potentialele manifestari se afla sangerarile (in general cronice), care pot sau nu sa fie vizibile in scaun cu ochiul liber. In cazuri selectionate, pacientii pot prezenta tulburari de tranzit, mucus in scaun sau semne asociate deficitului de fier secundar pierderii cronice de sange.

Odata cu aparitia cancerului, pot sa apara si alte simptome, cum ar fi dureri abdominale, modificari ale tranzitului intestinal (diaree, constipatie, alternanta sau scaune creionate), rectoragii importante, pierdere in greutate etc

Investigatii

- Anamneza si examenul obiectiv pot oferi informatii cu privire la simptomatologia pacientului, cat si prezenta sau nu a unui istoric familial de polipi colonici sau cancer colo-rectal.

- Analizele de laborator: permit identificarea sindromului anemic la pacientii cu sangerari importante sau cronice oculte, precum si parametri indirecti ai impregnarii neoplazice. Testele genetice pot identifica sindroame specifice, in special la pacientii cu istoric familial. 

- Teste pentru hemoragia oculta din scaun. Acesta se adreseaza pacientilor fara o sangerare vizibila cu ochiul liber, pentru descoperirea unor cantitati microscopice de sange in scaun. Este un test simplu de efectuat, are un cost scazut si se foloseste pentru diagnosticul de polipi colonici sau cancer colorectal. Studiile efectuate au demonstrat ca acesta a scazut numarul deceselor de cancer colonic. De unul singur, acest test nu poate stabili diagnosticul de certitudine de polipi colonici sau cancer colorectal, iar un test negativ nu infirma prezenta cancerului colorectal. Daca este pozitiv (sange prezent in scaun), se recomanda efectuarea colonoscopiei pentru identificarea motivului sangerarii si rezectia endoscopica a eventualilor polipi.

- Colonoscopia. Aceasta metoda de screening permite medicului sa inspecteze intregul colon in vederea identificarii polipilor, cancerului colo-rectal sau altor leziuni. Colonoscopia permite atat biopsierea, cat si rezectia polipilor (procedeu nedureros pentru pacient), fragmentele fiind trimise ulterior intr-un serviciu de anatomie patologica in vederea diagnosticului si stabilirii tipului de polip, respectiv daca acesta a suferit modificari displazice (precursoare cancerului) sau chiar de transfomare maligna. In functie de tipul, dimensiunea si numarul de polipi, medicul va indica un interval de repetare a colonoscopiei. Exista posibilitatea utilizarii si a videocapsulei endoscopice, care ar putea vizualiza polipii colonici mari, aceasta nefiind insa o metoda eficienta recomandata in aceste afectiuni.

- Colonoscopia virtuala sau colonografia CT permite o evaluare amanuntita a colonului si altor organe abdominale, permitand identificarea diverselor leziuni, printre care si potentiali polipi colonici. Este o procedura strict diagnostica. 


- Clisma cu bariu in dublu contrast (irigografie). Aceasta examinare este o metoda radiografica de examinare a intestinului gros, putand identifica polipii colonici cu mai multa acuratete decat testele de hemoragii oculte, nefiind insa la fel de precisa precum o colonoscopie, in special in cazul polipilor de mici dimensiuni (milimetrici). De asemenea irigografia nu permite abordarea terapeutica asemenea unei colonoscopii.

Screeningul pentru cancerul colonic

Screeningul efectuat cu un singur test sau mai multe teste combinate scade riscul de aparitie a complicatiilor si de deces prin cancer colonic. Grupuri de experti recomanda screeningul de rutina pentru cancerul colonic la toate persoanele cu varsta peste 45 de ani care prezinta un risc mediu de cancer colonic. Aceste persoane nu prezinta un istoric familial de cancer colonic sau polipi, nu au avut polipi sau cancer colonic si nu prezinta simptome de specifice.
Optiuni de teste screening:
- testul pentru hemoragia oculta din scaun anual
- sigmoioscopia flexibila la fiecare 5 ani sau 10 ani asociata cu un test de hemoragie oculta anual
- colonoscopia virtuala/colografia CT la fiecare 5 ani
- irigografia cu bariu in dublu contrast la fiecare 5 ani
- colonoscopia la fiecare 10 ani.

La pacientii cu istoric familial de cancer colonic, se recomanda inceperea screeningului de la varsta de 40 de ani sau la o varsta cu 10 ani mai mica decat varsta la care a fost diagnosticata ruda de familie. 
Daca exista un istoric familial de mostenire a acestei boli (sindrom de polipoza colonica familiala) se incep testele screening la pubertate sau la varsta de 21 de ani, in functie de sindromul existent.
Decizia despre momentul screeningului trebuie luata in colaborare cu medicul, in functie de varsta, istoric familial, alte boli asociate si beneficiile in urma screeningului.

Tratament - generalitati

Polipii colonici sunt, de obicei, rezecati in timpul unui examen colonoscopic, folosind diverse instrumente in functie de dimensiunea acestora. Interventia este nedureroasa pentru pacient, insa poate fi asociata cu complicatii (rare), precum: 
- perforatie de colon sau de hemoragie digestiva (un risc mai crescut la pacientii aflati in tratament anticoagulant si/sau antiagregant). 
- complicatii date de anestezia utilizata in timpul interventiei
- in foarte rare cazuri, risc de deces. 

Reevaluarea post-polipectomie

In urma polipectomiei (rezectiei endoscopice) a polipilor, medicul curant va decide intervalul de repetare a colonoscopiei dupa mai multe criterii: tipul histopatologic de polip, numarul, dimensiunea si daca polipul a fost doar biopsiat sau rezecat in intregime. 

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical este necesar in cazul existentei transformarii magline (invazie dincolo de mucoasa colonului) sau existentei unor polipi colonici mari, eventual cu o baza larga de implantare (sesili) pe mucoasa colonica, nerezecabili endoscopic. Acestia nu pot fi rezecati cu margini de siguranta in timpul colonoscopiei si au risc mai mare de degenerare maligna (canceroasa). Daca la examenul colonoscopic si anatomopatologic este diagnosticat neoplasmul colo-rectal, se va incepe tratamentul onco-chirurgical specific. 

Preventia polipilor colonici

Masuri de prevenire a dezvoltarii polipilor colonici se poate face prin adoptarea unui stil de viata sanatos, evitarea fumatului, alcoolului sau a alimentelor procesate sau bogate in nitrozamine, precum si a sedentarismului. Chiar si cu aceste modificari, toti pacientii au indicatie de colonoscopie de screening dupa varsta de 45 de ani. 


Citeste si despre:

Polipii intestinali Cancerul de colon - informatii generale Cancerul de colon - cauze Factori de risc pentru cancerul de colon Tratamentul cancerului de colon - combaterea efectelor secundare Refacerea unghiilor afectate de micoza Schimbari in stilul de viata dupa tratamentul cancerului de colon Prevenirea cancerului de colon Consumul de carne si cancerul de colon Cancerul de colon si fumatul Polipii cervicali