Bruxismul, cunoscut mult mai bine ca scrasnirea dintilor, reprezinta un gest ce poate fi foarte daunator. Majoritatea oamenilor isi scrasnesc dintii din cand in cand, dar acest lucru nu este daunator cand este realizat ocazional. Totusi, anumite persoane ajung sa isi deterioreze dantura si sa sufere de alte complicatii ale sanatatii orale din cauza scrasnirii exagerate a dintilor.
Desi bruxismul poate fi cauzat de stres si anxietate, acesta apare cel mai frecvent in timpul somnului si este provocat cel mai probabil de o malocluzie dentara sau de o aliniere incorecta a dintilor.
De asemenea, scrasnirea dintilor poate fi cauzata de tulburari de somn, precum apneea de somn. Indiferent de motivul aparitiei, oamenii trebuie sa stie ca bruxismul este o tulburare ce nu trebuie subestimata, deoarece poate afecta in mod semnificativ dintii.
Deoarece bruxismul apare adesea in timpul somnului, majoritatea oamenilor nu stiu ca scrasnesc din dinti. Cu toate acestea, exista anumite elemente ce le pot indica oamenilor ca au acest obicei necorespunzator. Spre exemplu, durerea de cap si durerea la nivelul articulatiei temporomandibulare reprezinta doua simptome vadite ale bruxismului.
De multe ori oamenii afla ca isi scrasnesc dintii dupa ce partenerii de somn observa acest lucru, mai ales din cauza sunetelor deranjante. In plus, se poate observa faptul ca dintii sunt aplatizati, tociti, ciobiti sau fracturati. Bruxismul poate duce la distrugerea smaltului dentar, lucru ce va duce la durere si la cresterea sensibilitatii dentare.
Orice persoana care stie sau banuieste ca sufera de bruxism ar trebui sa discute cu medicul stomatolog. Acesta poate examina cavitatea bucala si articulatiile temporomandibulare pentru a observa semnele specifice bruxismului. Ulterior, specialistul va putea face cele mai bune recomandari pentru fiecare pacient in parte.
Medicii nu inteleg exact care sunt cauzele bruxismului, dar considera ca sunt implicate combinatii ale factorilor fizici, psihici si genetici. De asemenea, cauzele bruxismului ar putea fi diferite in functie de tipul acestuia.
Astfel, bruxismul diurn ar putea fi cauzat de diferite emotii, precum anxietatea, stresul, furia, frustrarea sau starile de tensiune, in timp ce bruxismul nocturn poate fi asociat cu anumite afectiuni ale somnului, precum apneea de somn. Pe langa aceste cauze, scrasnitul din dinti poate fi si un mecanism la care oamenii apeleaza atunci cand se concentreaza in mod profund.
Varsta reprezinta un factor de risc important al scrasnitului din dinti, copiii avand mai multe sanse de a dezvolta afectiunea. Ulterior, acest obicei se va diminua sau va disparea la varsta adulta. De asemenea, tipul de personalitate este foarte important, deoarece persoanele agresive, competitive sau hiperactive au un risc mult mai mare.
Consumul unor anumite substante si medicamente poate fi implicat in aparitia bruxismului. Asadar, anumite medicamente, precum antidepresivele, pot avea ca efect secundar scrasnitul din dinti. Fumatul tutunului, consumul de bauturi cofeinizate si consumul de alcool/droguri ar putea fi, de asemenea, implicate in aparitia acestui obicei daunator.
Chiar si anumite afectiuni de sanatate pot fi incriminate, cateva exemple fiind reprezentate de boala Parkinson, dementa, boala de reflux gastroesofagian, epilepsia sau tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie.
In unele cazuri, scrasnirea cronica a dintilor poate duce la fracturarea, slabirea sau pierderea dintilor. De asemenea, scrasnirea frecventa a dintilor poate face ca acestia sa devina extrem de tociti, avand chiar aspect de cioturi. Cand se intampla aceste evenimente, pot fi necesare diferite metode stomatologice de tratament, inclusiv punti, coroane, implanturi, proteze partiale sau chiar proteze complete.
Nu numai ca deteriorarea severa a dintilor poate duce la pierderea acestora, dar poate afecta si gingiile, articulatiile si fetele interne ale obrajilor. In unele cazuri, bruxismul poate avea efecte extrem de grave, deoarece modifica aspectul fetei.
In cele mai multe cazuri de bruxism, tratamentul nu este necesar. Multi copii trec peste aceasta etapa fara interventie medicala, iar multi adulti nu-si scrasnesc atat de tare dintii incat sa necesite terapie. Cu toate acestea, daca problema este severa, optiunile de tratament includ anumite abordari dentare, terapii si medicatie. Metodele de tratament pot avea ca scop prevenirea leziunilor dentare, ameliorarea durerilor si reducerea disconfortului dentar.
Gutiera
Medicul stomatolog ii poate recomanda unei persoane cu bruxism sa poarte o gutiera. Chiar daca nu poate opri bruxismul, aceasta poate oferi o protectie eficienta de la uzura asociata scrasnirii dintilor din timpul noptii.
Gutierele pot fi asemanate cu niste „masti de protectie” pentru dinti, ferindu-i de eventualele traume. De obicei, acestea sunt realizate din plastic, iar flexibilitatea, duritatea si dimensiunile vor varia de la persoana la persoana. Gutierele pot fi cumparate in dimensiuni standard sau pot fi realizate la comanda, metoda din urma fiind si cea mai recomandata de specialisti.
Persoanele carora le sunt recomande gutierele trebuie sa stie ca acestea trebuie aplicata inainte de culcare, dar dupa periajul dentar corespunzator. Montarea se va face conform indicatiilor primite de la medic, fie pe arcada dentara superioara, fie pe cea inferioara. Ulterior, aceasta se elimina la trezire, se spala sub un jet de apa si se depoziteaza intr-un recipient special destinat.
Gestionarea stresului sau a anxietatii
Daca bruxismul survine ca urmare a unui nivel ridicat de stres, este posibil ca problema sa fie eliminata prin indepartarea factorilor stresanti. De asemenea, invatarea unor strategii care promoveaza relaxarea poate fi utila, iar meditatia este cea mai recomandata.
In cazul in care bruxismul este legat de anxietate, sfaturile unui psihoterapeut pot fi extrem de utile. Acesta poate linisti pacientul si ii poate oferi cele mai bune recomandari prin care se poate lupta cu anxietatea.
Schimbarile de comportament
Dupa ce oamenii descopera ca au bruxism, vizita la medicul stomatolog poate evidentia faptul ca modul de inchidere al gurii este gresit. Medicul va sugera schimbarea comportamentului ce produce probleme si ii va explica pacientului care este cea mai buna pozitie pentru arcadele sale dentare.
Daca exista dificultati in schimbarea acestui obicei, specialistii pot recomanda metodele de tip biofeedback. Acestea implica proceduri si echipamente speciale care invata pacientul sa isi controleze activitatea musculara si articulara.
Medicamentele
In general, medicamentele nu sunt foarte eficiente pentru tratamentul bruxismului, fiind necesare mai multe cercetari care sa determine eficienta acestora. Cateva exemple de medicamente ce pot fi utilizate in lupta contra bruxismului sunt miorelaxantele, antidepresivele, anxioliticele si injectiile cu botox.
Aparatele dentare
Aparatele dentare pot ajuta la modificarea modului in care dintii sunt amplasati la nivelul gurii. Astfel, prin gestionarea acestui aspect gura va putea fi inchisa asa cum trebuie. De asemenea, disconfortul resimtit din cauza unei alinieri deficitare a dintilor va fi eliminat, iar riscul de scrasnire a dintilor va fi redus.
Adoptarea unor modificari ale stilului de viata
Bruxismul poate fi redus prin evitarea sau eliminarea din alimentatie a unor bauturi si alimente care contin cofeina, precum cafeaua, ciocolata si bauturile de tip cola. De asemenea, alcoolul trebuie evitat complet, deoarece poate potenta efectele bruxismului. Chiar si guma de mestecat trebuie eliminata, deoarece poate duce la obisnuirea musculaturii cu masticatia frecventa.
Bibliografie:
Mayo Clinic: "Bruxism/Teeth Grinding."
MedlinePlus: "Bruxism."
American Sleep Association: "Bruxism."
AskMayoExpert. Bruxism. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2017.
Tooth clenching or grinding. American Academy of Oral Medicine. http://www.aaom.com/index.php?option=com_content&view=article&id=129:tooth-clenching-or-grinding&catid=22:patient-condition-information&Itemid=120. Accessed Feb. 12, 2017.
Sateia M. Sleep related bruxism. In: International Classification of Sleep Disorders. 3rd ed. Darien, Ill.: American Academy of Sleep Medicine; 2014. http://www.aasmnet.org/EBooks/ICSD3. Accessed Feb. 12, 2017.
Mesko ME, et al. Therapies for bruxism: A systematic review and network meta-analysis (protocol). Systematic Reviews. 2017;6:4.
Yap AU, et al. Sleep bruxism: Current knowledge and contemporary management. Journal of Conservative Dentistry. 2016;19:383.
Guaita M, et al. Current treatment of bruxism. Current Treatment Options in Neurology. 2016;18:10.
Teeth grinding. American Dental Association. http://www.mouthhealthy.org/en/az-topics/t/teeth-grinding. Accessed Feb. 12, 2017.
Olson EJ (expert opinion). Mayo Clinic, Rochester, Minn. Feb. 17, 2017.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.