Hipoventilatia sau depresia respiratorie

Actualizat: 12 Noiembrie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce este depresia respiratorie?


Depresia respiratorie sau hipoventilatia este afectiunea respiratorie in care intra prea putin oxigen in plamani, din cauza respiratiilor putine sau superficiale.

La nivel pulmonar, mai exact la nivelul alveolelor, au loc schimburile gazoase: oxigenul trece din plamani in sange, iar dioxidul de carbon din sange in plamani, pentru a putea fi expirat si astfel eliminat.

Pacientii cu hipoventilatie vor avea acest schimb gazos alterat: dioxidul de carbon se acumuleaza in sange, in timp ce oxigenul devine insuficient.

Semne si simptome

Simptomele depresiei respiratorii se pot instala brusc sau progresiv si pot include:

- Greata si varsaturi

- Durere de cap

- Fatigabilitate sau letargie

- Dezorientare, confuzie, alterarea statusului mental

- Tahicardie: frecventa cardiaca crescuta

- Ameteala

- Respiratii lente, superficiale sau anevoioase

- Colorarea in albastru a pielii, buzelor, unghiilor (cianoza)

Cauze

Una dintre cele mai frecvente cauze ale hipoventilatiei o reprezinta consumul excesiv de alcool, fie acut, fie cronic.

Consumul de medicamente deprimante respirator este de asemenea o cauza comuna.

Medicamentele ce pot induce hipoventilatie includ:

- Opioidele. Acestea sunt analgezice puternice, eliberate doar in anumite cazuri cu prescriptie medicala

- Benzodiazepine, barbituricele sau somniferele cu prescriptie

- Droguri recreationale

- Substante anestezice

A doua categorie de cauze ale hipoventilatiei este formata din patologii ce evolueaza cu alterarea inspirului, expirului sau ambelor.

Astfel, pacientii cu hipoventilatie au deseori si una sau mai multe dintre:

- Obezitate

- Bronhopneumopatie obstructiva cronica sau astm bronsic

- Apnee de somn

- Hipotiroidism, infarct miocardic, AVC, embolie pulmonara sau alte afectiuni acute ce induc disfunctii organice

- Patologii musculare sau neuro-musculare, ce vor afecta muschii respiratori: distrofia musculara, leziunile spinale, scleroza multipla etc.

- Modificari anatomice ale toracelui/coloanei vertebrale: scolioza, spondilita, cifoza

- Intoxicatii diverse: tetanos, botulism etc

- Interventii chirurgicale recente

Riscuri si complicatii

Nivelul crescut de dioxid de carbon in sange este daunator si poate induce complicatii amenintatoare de viata.

Astfel, pacientii cu hipoventilatie severa sau indelungata pot evolua spre:

- Acidoza respiratorie

- Insuficienta respiratorie

- Infarct miocardic

- Coma

- Hipertensiune pulmonara

Diagnostic

Pentru a diagnostica depresia respiratorie, medicul va va pune cateva intrebari cu privire la simptome, va va ausculta pulmonar si cardiac si va face cateva teste paraclinice.

Este esential sa raportati consumul de alcool, chiar si ocazional, dar si administrarea medicamentelor sau a altor substante.

In functie de severitatea tabloului clinic, va puteti prezenta la mai multi medici pentru aceasta afectiune: medicul de familie, medicul pneumolog, medicul cardiolog sau medicul urgentist.

Testele paraclinice sunt de regula teste rapide, ce vor permite diagnosticul precoce si identificarea cauzei hipoventilatiei, atunci cand aceasta este una urgenta.

Examinarile de prima intentie includ:

- Astrup arterial sau gazometrie sanguina: pentru a doza nivelul de oxigen si dioxid de carbon sanguin

- Pulsoximetria: masurarea saturatiei periferice in oxigen

- Teste imagistice: initial radiografie toracica, ulterior CT in caz de nevoie

- Electrocardiografie

Odata excluse cauzele acute precum infarctul miocardic sau embolia pulmonara, medicul va recomanda teste ulterioare pentru a confirma diagnosticul etiologic:

- Teste functionale respiratorii: spirometria, o analiza a eficientei fiecarei respiratii, ne poate indica probleme respiratorii obstructive sau restrictive

- Alte analize sanguine: hemoleucograma, electrolitii, toxicologie, parametrii tiroidieni

- Alte examinari imagistice: CT, ecografie, bronhoscopie, RMN vertebral

- Polisomnografie: analiza respiratiei in timpul somnului, pentru pacientii suspectati de apnee in somn

- Teste specifice neurologice sau de testare a fortei musculare

Tratament

Tratamentul hipoventilatiei este variabil si complex, fiind direct influentat de cauza de fond a hipoventilatiei, fie ca este vorba despre toxicitate, fie despre o patologie subiacenta.

Astfel hipoventilatia este tratata drept o consecinta a altor mecanisme.

Pacientii pot beneficia de tratamente precum:

- Ventilatia non-invaziva: aceasta se realizeaza fie cu ajutorul unei masti simple, fie cu ajutorul sistemului CPAP, prin care un ventilator special decide parametrii respiratori. Pacientul ramane constient si respira de unul singur, insa cu putin ajutor extern

- Medicatie stimulatoare asupra sistemului respirator: in special atunci cand cauza hipoventilatiei a fost medicatia deprimanta respirator, medicatia antagonista poate fi eficienta

- Oxigenoterapia

- Ventilatia mecanica invaziva: pacientul este intubat si nu mai respira singur, ci cu ajutorul ventilatorului

- Solutii intravenoase: pentru a corecta acidoza respiratorie

In plus, pacientii trebuie evaluati de catre alti specialisti, in functie de patologia de fond. Medicul neurolog, medicul endocrinolog, medicul cardiolog pot gestiona diverse patologii, ameliorand implicit si functia respiratorie.

Preventie

Cel mai bun mod de a preveni depresia respiratorie este prin administrarea atenta a medicamentelor, conform indicatiilor medicului, si urmarirea efectelor adverse.

Exista unele efecte secundare ce nu pot fi prevenite, insa acestea trebuie identificate rapid si raportate medicului, pentru ca acesta sa poata ajusta dozele si medicamentele.

Evitati consumul excesiv de alcool pentru a evita hipoventilatia indusa de etilism, si mergeti regulat la controlul medical de rutina pentru a afla orice diagnostic la timp.

Prognostic

Prognosticul depresiei respiratorii depinde de cauza. In situatiile de urgenta, precum supradoza de opioide, intarzierea tratamentului poate fi fatala.

Patologiile cronice pot asigura un prognostic mai bun, in special dupa ce se incepe tratamentul.

Cand ar trebui sa mergeti la medic?

Hipoventilatia nu este o patologie trecatoare sau inofensiva.

Daca observati semne sugestive, apelati la ajutor medical imediat. Cu cat este identificata mai repede o cauza, cu atat prognosticul va fi mai bun.

Uneori poate fi nevoie de ajutor medical de urgenta, asa ca nu ezitati sa il accesati ori de cate ori credeti ca este nevoie.

Colaborarea dintre medic si pacient este esentiala pentru un prognostic bun a patologiilor ce evolueaza cu hipoventilatie.

Concluzie

Depresia respiratorie este o patologie serioasa, ce duce la acidoza si complicatii ulterioare. Aceasta poate fi acuta sau cronica, insa deseori evolutia si gravitatea hipoventilatiei sunt imprevizibile.

Mergeti la medic atunci cand apar primele simptome, pentru a identifica si trata cauzele de depresie respiratorie.

Consumul de alcool si de alte substante ar trebui intotdeauna facut in mod responsabil, pentru a evita insuficienta respiratorie potential fatala.

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/respiratory-depression
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24393-obesity-hypoventilation-syndrome
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482300/


Citeste si despre:

10 moduri de a reduce simptomele sindromului premenstrual Exercitiul fizic ajuta la acomodarea femeilor cu simptomele menopauzei 9 cauze ale schimbarilor bruste de dispozitie Depresia postpartum (dupa nastere) Depresia la copil si adolescent Delfino Romania – manifest pentru sanatatea ta Depresia post-partum Diferenta dintre depresia si psihoza postpartum Depresia sezoniera Sindromul Burnout sau epuizarea profesionala Sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA)