Dispneea, simptom comun in patologii variate

Actualizat: 20 Iunie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Baican Iuliana
Consultant medical:

Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident

Ce este dispneea


Dispneea reprezinta un simptom intalnit in cadrul tabloului clinic al mai multor afectiuni medicale si este definita ca senzatie de lipsa de aer resimtita de persoana respectiva. Dispneea se poate manifestata prin bradipnee, respiratie rara si ingreunata, cu efort respirator, sau prin respiratii superficiale si rapide asa cum se intampla in cazul tahipneei.

In mod fiziologic, dispneea poate sa apara in urma unui efort fizic intens si sustinut, insa in conditii patologice, aceasta poate fi un simptom al unor probleme medicale importante care necesita investigatii suplimentare si tratament adecvat.

Patologiile pulmonare (pneumonia, edemul pulmonar, astmul bronsic, bronsita) sau cardio-vasculare (sindromul coronarian acut, insuficienta cardiaca), dar si anafilaxia, atacurile de panica, stresul, anxietatea si fumatul reprezinta factori declansatori ai dispneei.

Manifestari si simptome

Senzatia de lipsa de aer si dificultate in a respira este perceputa in mod diferit de fiecare persoana in parte. Aceasta poate fi descrisa prin termeni precum nu primesc suficient aer, simt ca ma sufoc, nu pot respira.

Manifestari ale dispneei includ scurtarea ciclului respirator, dificultate in a respira profund sau senzatie de constrictie toracica. Obstructiile la nivelul cailor aeriene determina aparitia unei respiratii suieratoare care dispare insa daca obstructia devine totala. Pentru persoanele afectate de anafilaxie, soc anafilactic sau edem pulmonar, dispneea se manifesta printr-o senzatie de sufocare.

Cauze ale dispneei

Afectiunile bronhopulmonare si cele de etiologie cardio-vasculara reprezinta principalele patologii care stau la baza senzatiei de lipsa de aer.

Dintre acestea, pneumoniile, astmul bronsic, bronsita cronica, embolia pulmonara, insuficienta cardiaca, hipotensiunea/ hipertensiunea arteriala si infarctul miocardic acut (IMA) reprezinta prezentari frecvente in cadrul centrelor de ingrijire medicala, persoanele afectate mentionand in tabloul clinic si senzatia de dispnee.

Laringita acuta la copii si patologia tumorala a laringelui in cazul adultilor, sunt cauze de dispnee din sfera afectiunilor otorinolaringelui (ORL).

Bolile sistemului nervos central (SNC) se pot manifesta si cu dispnee. Reactiile alergice de tipul anafilaxiei cauzeaza senzatie de sufocare si lipsa de aer. Pneumotoracele este o alta problema medicala severa care consta in acumularea de aer intre foitele pleurale, colabarea plamanului respectiv si dispnee. Este o afectiune care pune viata pacientului in pericol, necesita diagnostic precoce si tratament de urgenta prin drenaj toracic pentru a permite reexpansionarea plamanului afectat.

Anxietatea, atacurile de panica, stresul extrem sau anemia reprezinta alte cauze de dispnee. Cresterea in volum a abdomenului cauzeaza presiune la nivelul diafragmului si a cutiei toracice, motiv pentru care respiratia va fi ingreunata. Obezitatea abdominala si sarcina avansata in evolutie se pot manifesta prin dispnee. De asemenea, expunerea la agenti alergeni (polen, mucegai, acarieni), inhalarea de fum sau diverse substante chimice reprezinta factori externi care cauzeaza dispnee.

Clasificarea dispneei

Dispneea poate fi clasificata in functie de debut si perioada de manifestare in dispnee acuta, subacuta sau cronica.

Dispneea acuta

Se manifesta rapid, in minute sau ore, este frecvent insotita de reactii ale sistemului nervos vegetativ simpatic, precum anxietate, atacuri de panica si diaforeza (transpiratie abundenta).

Dispneea subacuta

Are o manifestare intr-un interval de cateva ore pana la cateva zile, persistenta ei necesitand investigatii medicale pentru depistarea etiologiei si stabilirea unui tratament cu scopul remiterii simptomatologiei.

Dispneea de natura cronica

Este cea care se manifesta pe o durata mai mare de o luna de zile, organismul poate dezvolta mecanisme compensatorii pentru a face fata deficitului de oxigenare, dar si in cazul acesteia sunt necesare investigatiile medicale si tratamentul corespunzator.

In ceea ce priveste modificarile survenite la nivelul ciclului respirator, dispneea poate fi insotita de ortopnee (pacientul are dificultati in a respira in pozitie culcata, motiv pentru care dispneea acestuia este ameliorata in pozitie sezanda), tahipnee (respiratie rapida si superficiala).

De asemenea, in functie de momentul ciclului respirator, dispneea poate fi inspiratorie (in afectiuni ale cailor aeriene superioare) sau expieratorie (cand expirul se realizeaza cu dificultate din cauza cailor aeriene ingustate si edematiate).

Cum se stabileste diagnosticul?

Istoricul patologic personal al pacientului, simptomatologia si existenta unor patologii pulmonare si cardio-vasculare ale acestuia sau a altor persoane din familie se stabilesc in timpul anamnezei, avand rolul de a ghida investigatiile medicale ulterioare.

Anamneza si examenul clinic al pacientului, vor preceda o serie de investigatii paraclinice care includ teste de laborator si examinari imagistice pentru a stabili ce anume declanseaza senzatia de lipsa de aer.

Hemoleucograma, o analiza de laborator efectuata din sangele pacientului, poate depista existenta unei anemii care ar putea determina si dispnee. Existenta unor infectii si procese inflamatorii in organism pot si acestea declansa senzatia ca pacientul nu primeste suficient aer.

Pulsoximetria este o metoda non-invaziva de cuantificare a gradului de severitate al dispneei.

Aceasta analizeaza saturatia in oxigen la nivel tisular cu ajutorul unui senzor care se aplica pe degetul pacientului. Corelata cu frecventa respiratorie, valorile tensiunii arteriale, frecventa cardiaca si alte date clinice si de laborator, aceasta poate indica un deficit in aportul de oxigen la nivel tisular periferic sau semne de hipoperfuzie tisulara.

Patologia cardiaca poate fi observata prin efectuarea unui EKG care poate pune in evidenta prezenta ischemiei la nivelul miocardului, ceea ce reprezinta un dezechilibru intre necesarul si aportul de oxigen pe care il primeste muschiul inimii. In fond, oxigenarea ineficienta este cea care sta la baza dispneei.

Radiografia toracica. Din seria investigatiilor imagistice, radiografia toracica este cea care se efectueaza de rutina la pacientii care acuza dispnee. Cu ajutorul acesteia pot fi puse in evidenta procesele de consolidare de la nivelul plamanilor, existenta unei pleurezii, focare de atelectazie sau alte afectiuni cardio-pulmonare care sunt responsabile de declanzarea senzatiei de lipsa de aer.

In unele cazuri pot fi necesare investigatii suplimentare precum imagistica prin computer tomograf (CT), spirometrie in astmul bronsic sau al disfunctiilor respiratorii obstructive / restrictive.

Metode terapeutice in cazul dispneei

Tratamentul dispneei se efectueaza in functie de cauza de baza identificata.

Infectiile pulmonare identificate necesita terapie antibiotica sau antivirala.

Astmul bronsic beneficiaza de tratament antiinflamator si bronhodilatator.

Daca dispneea este de cauza cardiaca, se va opta pentru tratament specific cu medicamente antihipertensive, antiaritmice si diuretice, dupa caz.

Dispneea declanzata de efort fizic intens se remite de la sine dupa incetarea acestuia. Reactiile alergice vor fi tratate in functie de severitate cu adrenalina, antihistaminice si glucocorticoizi.

Concluzii

De retinut este faptul ca dispneea poate fi un simptom intalnit in numeroase afectiuni medicale, iar efectuarea unor investigatii medicale detaliate este necesara pentru a depista cauza de baza a acesteia, iar in functie de aceasta se va efectua si tratamentul specific.

In ceea ce priveste metodele de preventie ale dispneei, exista o serie de actiuni care pot fi indeplinite in acest sens. Evitarea expunerii la agenti poluanti, a expunerii la temperaturi extreme, renuntarea la fumat, mentinerea unei diete sanatoase si echilibrate si efectuarea regulata a exercitiilor fizice sunt unele dintre metodele de prevenire a dispneei.

Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33277231/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34610089/
https://www.mayoclinic.org/symptoms/shortness-of-breath/basics/when-to-see-doctor/sym-20050890


Citeste si despre:

Astmul bronsic si alergiile - raspunsuri la intrebari frecvente Sase simptome medicale serioase Pneumonia comunitara Insuficienta aortica (regurgitarile de valva aortica) Bronhopneumopatia obstructiva cronica menoTEST, evaluarea personala pentru menopauza Sa cunoastem semnele timpurii ale astmului Astmul bronsic, boala inflamatorie cronica a cailor aeriene Respiratie greoaie si dificila? Care sunt cauzele aparitiei acestor simptome Limfangiomatoza kaposiforma: o afectiune rara a sistemului limfatic Durerile regiunii calcaneene si patologiile asociate