Respiratia greoaie, dificila, anormala se numeste dispnee. Dispneea este considerata o dificultate respiratorie si este o afectiune care consta in schimbarea ritmului si a intensitatii respiratiei. Dispneea (sau efortul respirator) este un simptom care se intalneste in cazul bolilor respiratorii si cardiace, dar si in cazuri nepatologice, cum ar fi efortul fizic intens.
In cele mai multe cazuri, pacientul are senzatia ca nu poate respira, ca nu primeste suficient aer sau nu primeste destul de repede. De multe ori, pacientii dispneici simt ca nu pot initia o noua respiratie inainte de expiratia anterioara, iar cele 2 evenimente (inspiratia si expiratia) se suprapun intr-un mod complet inconfortabil. Poate aparea senzatia unei lipse de oxigen in organism, si chiar o durere sau o strangere a pieptului. Aceasta respiratie greoaie poate debuta progresiv, fiind din ce in ce mai grea, sau brusc, fara un motiv anume.
• respiratie grea
• diverse zgomote in timpul respiratiei
• lipsa de aer
• senzatie de sufocare
• senzatie de strangere a pieptului
Simptomele depind de cauza si gravitatea afectiunii. In cadrul unei patologii extinse, simptomele dispneei sunt persistente, uneori alterand intre ele si schimbandu-si nivelul de intensitate. In cazul dispneei de efort, simptomele inceteaza atunci cand efortul fizic este incheiat.
Cauzele acestei afectiuni sunt multiple si de etiologii diferite, in functie de sistemul afectat din organism. In principiu, cauzele pot fi:
• bronhopulmonare: astm, bronsita cronica, pneumonie, embolie pulmonara, obstructia cailor respiratorii, pneumotorace, infectii, fragilitatea oaselor cutiei toracice, scolioza in stadiu avansat;
• neurologice: afectiuni ale sistemului nervos, paralizii de nervi;
• metabolice: reducerea gradului de oxigenare a tesuturilor;
• cardiace: insuficienta cardiaca, infarct miocardic, hipotensiune arteriala, scaderea/cresterea brusca a frecventei cardiace;
• alergii severe;
• anemie;
• anxietate;
• atacuri de panica;
• sarcina: mai ales in ultimele luni.
Cauzele nepatologice sunt anumite circumstante ce pot provoca sau agrava o dispnee:
• altitudini mari
• aer poluat
• temperaturi extreme
• efort fizic intens
• excesul ponderal (obezitatea)
Dispneea de efort apare in mod normal la un efort fizic intens si inceteaza imediat dupa incheierea efortului. Daca insa respiratia grea persista prea mult timp dupa, sau daca apare la un efort fizic moderat, care nu cauza probleme pana acum, dispneea este considerata patologica si ar trebui investigata.
Aditional cauzelor de fond ale respiratiei dificile, exista numerosi factori ce pot agrava aceasta problema respiratorie, si anume:
• unele substante chimice
• fumatul
• fum de tigara sau fum poluant
• praf
• polen
• substante la care persoana este alergica
• mucegai
• incaperi inchise, neaerisite
• starile de panica
• starile de anxietate profunda
• slabiciunea musculara, in special a muschilor implicati in respiratie (diafragmul)
• niveluri scazute de hemoglobina
Dispneea se poate clasifica in functie de cauze, dar si in functie de mecanismul de actiune propriu-zis.
Astfel, exista cateva tipuri de dispnee, toate necesitand un control la medic:
Ortopneea- dispneea care apare atunci cand persoana sta in pozitie sezanda sau intinsa
Platipneea- accentuarea respiratiei dificile cand pacientul se ridica in picioare, asociata frecvent cu o scadere a nivelului de oxigen
Trepopneea- dispneea care se simte cand persoana sta intinsa pe o parte, dar nu pe cealalta. Rezulta din afectiuni ale unui singur plaman, o singura bronhie, o jumatate din inima
Dispneea nocturna- apare doar in timpul noptii
Tahipneea- respiratie grea si accelerata
Bradipneea- respiratie grea si incetinita
Dispnee inspiratoie- inspiratia este dificila
Dispnee expiratorie- expiratia este dificila
Dispnee mixta, o combinatie intre mai multe parti afectate
Exista cateva semne alarmante ce nu ar trebui ignorate, referitor la aparitia dispneei. Atunci cand apare cel putin unul din urmatoarele simptome, ar trebui sa contactati un medic cat de curand posibil: umflaturi ale membrelor, tuse, frisoane, febra, sunete anormale in timpul respiratiei, nuantarea pielii sau buzelor in albastru, dificultati de respiratie cand stati intinsi si/sau in picioare, durere sau presiune toracica. Toate aceste simptome pot acompania dispneea, caz in care ingrijirea medicala este absolut necesara.
Medicii care se ocupa de aceasta afectiune variaza de la cei din medicina de urgenta, la medicul dumneavoastra de familie si pana la pneumolog. Pneumologul este medicul specialist in afectiuni pulmonare si deci respiratorii.
Cel mai probabil, dupa stabilirea diagnosticului de dispnee de catre primul medic care v-a consultat, veti fi trimis la un pneumolog. Acesta va afla cauzele exacte ale respiratiei dificile, urmarind parametri precum:
• frecventa respiratorie (frecventa normala :14-18 respiratii/min)
• intensitatea respiratiilor
• FiO2 (fractie inspiratorie de oxigen)
• Pulsoximetria/SpO2/saturatia de oxigen in sange (minim 95%)
• etCO2 (valoarea normala intre 35-45 mmHg)
• aspectul tegumentelor si mucoaselor
• sunetele respiratorii,
• miscarile toracice
• bataile inimii.
Daca se suspecteaza o afectiune a tesutului pulmonar, medicul poate indica teste imagistice, pentru a vizualiza plamanii. Cel mai adesea se foloseste radiografia pulmonara, o procedura simpla si eficienta, urmand ca imaginea sa fie analizata atat de pneumolog, cat si de radiolog.
In functie de durata experientei de respiratie dificila sau caracterului dispneei (intermitent sau permanent), pot aparea unele simptome mai grave, reprezentand complicatii ale dispneei netratate. Pacientul poate sa hiperventileze, ceea ce duce la ameteli si dureri in piept. Frisoanele, febra sau colorarea tegumentelor in albastru sunt, de asemenea, complicatii frecvent intalnite. Poate aparea inclusiv senzatia de lesin sau de lipsa de oxigen, situatii ce necesita tratament imediat.
Tratamentul dispneei cuprinde atat masuri generale, cat si medicatie.
Cele mai utilizate tipuri de medicamente sunt: bronhodilatatoarele, corticosteroizii, morfina in doze mici, dar si benzodiazepinele. Toate acestea se administreaza doar si conform indicatiei medicului.
Tratamentul general ce poate fi facut acasa
Atat pentru pacientii care experimenteaza dispneea regulat, ocazional, cat si pentru cei care sufera de dispnee in mod constant, exista cateva metode ce ajuta si imbunatatesc calitatea respiratiei. Daca dispneea dumneavoastra nu reprezinta o urgenta medicala, puteti incerca urmatoarele variante terapeutice acasa.
Acestea nu reprezinta decat repozitionari ale corpului, astfel incat calea aeriana sa fie intr-o anumita pozitie, deschisa, permeabila:
• Respiratia cu buzele intredeschise
• Pozitie aplecata in fata
• Pozitie in picioare, cu spatele sau bratele sprijinite
• Pozitionare in decubit lateral stang sau drept (pe o parte)
• Dormitul intr-o pozitie cat mai relaxanta
• Folosirea unui ventilator
• Mentinerea unei ferestre deschise mereu
• Exercitii regulate, de preferat in aer liber
• Renuntarea la fumat
Pentru a preveni aparitia simptomelor dispneei si pentru a promova o respiratie cat mai usoara, fara dificultati, puteti face urmatoarele lucruri: limitati expunerea la poluanti, pe cat posibil; evitati temperaturile extreme; renuntati la fumat sau nu incepeti sa fumati; faceti sport regulat, dar nu foarte intens; luati medicamentele prescrise de medic, pentru orice afectiune aveti.
Dispneea sau respiratia dificila este des intalnita in zilele noastre, dar asta nu inseamna ca nu o putem preveni si imbunatati. Indiferent de tipul de dispnee experimentat, ar trebui contactat un medic pentru stabilirea cauzelor (pulmonare, cardiace, metabolice sau altele) si pentru instaurarea unui tratament potrivit. Dispneea nu este o afectiune grava, dar poate deveni fatala in caz de netratare si ignorare a simptomelor.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.