Socul anafilactic - cauze, simptome, tratament
Dr. Claudia Topea
Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
Ce este socul anafilactic
Anafilaxia este o reactie alergica severa care poate pune in pericol viata unei persoane. Aceasta poate sa apara in cateva secunde sau minute de la expunerea la un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei intepaturi de albine sau consumul unei alune.
Cantitatea mare de substante chimice eliberate de sistemul imunitar in timpul socului anafilactic poate provoca stare de soc, tensiunea arteriala va scadea brusc, caile respiratorii se vor ingusta, iar respiratia se va bloca.
Semnele si simptomele anafilaxiei includ puls rapid, slab, eruptie la nivelul pielii, greata si varsaturi. O persoana care sufera de anafilaxie necesita solicitarea asistentei medicale de urgenta si injectarea de epinefrina. Daca anafilaxia nu este tratata imediat, se poate ajunge la pierderea constientei sau chiar la moarte
Cuprins articol
Factori declansatori
Printre factorii care pot declansa anafliaxia sunt:
- alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci, cereale, lapte, alune;
- medicamente - mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor;
- intepaturi de insecte;
- anestezice injectabile - procaina, lidocaina;
- substante de contrast - utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc raze X;
- produse industriale chimice - latexul si produsele din cauciuc folosite de catre lucratorii din domeniul sanatatii;
- preparate injectabile cu rol in dezvoltarea imunitatii;
- antiseruri;
- hormoni;
- extracte cu polen;
- transfuzii se sange.
Semne si simptome ale anafilaxiei
Anafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului. Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii acesteia sunt, de obicei, de acelasi tip.
Simptomele debuteaza rapid, iar reactiile sunt destul de severe. Prezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul dezvoltarii anafilaxiei mediate de IgE, dar nici nu predispune la o reactie non-IgE mediata. Astmul poate determina o reactie mai severa si poate fi mult mai dificil de tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate diminua in timp, in cazul in care nu exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea, o persoana la care sunt prezenti factori de risc, trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie pregatita
Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia tipica la aspirina si la alte medicamente similare).
Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:
- inrosirea fetei;
- prurit (in zona abdomenului sau axile);
- urticarie.
Manifestarile sunt adesea insotite de:
- sentiment iminent de sfarsit al lumii;
- anxietate;
- puls neregulat si rapid;
Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii, raguseala, dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara simptome de rinita (febra fanului) sau astm bronsic, provocand rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si dificultati de respiratie, crampe stomacale si varsaturi.
Aproximativ in 25% din cazuri, mediatorii care iriga vasele de sange declanseaza o deschidere generalizata a capilarelor avand loc:
- scaderea tensiunii arteriale;
- ameteala;
- pierderea constientei.
Aceste sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic.
Cauzele anafilaxiei
Cauzele anafilaxiei sunt impartite in doua grupe majore:
- IgE mediate - Aceasta forma este socul anafilactic real, care necesita o expunere initiala in care are loc sensibilizarea cu o expunere ulterioara.
Aceasta implica eliberarea de mastocite si bazofile (celule din sange si tesuturi care secreta substante ce provoaca reactii alergice, cunoscute sub numele de mediatori) de catre IgE si eliberarea exploziva a mediatorilor chimici imediat dupa reexpunere.
- non-IgE mediate - Aceste reactii asa numite reactii anafilactoide sunt similare cu cele de anafilaxie reala, dar implica anticorpii IgE. Acestea sunt de obicei cauzate de stimularea directa a celulelor mastocite si bazofile. Aceiasi mediatori apar intr-adevar in cazul unei anafilaxii reale si rezulta aceleasi efecte si rezultate. Aceasta reactie poate fi intamplatoare si deseori apare initial si dupa expuneri ulterioare deoarece nu necestia sensibilizare. Termenii de anafilaxie si reactii anafilactoide sunt utilizati pentru a descrie aceasta reactie alergica severa. Efectele reactiilor sunt aceleasi si in general se trateaza in acelasi mod. Adesea, cele doua tipuri nu pot fi distinse, initial.
Desi ar putea sa para ca anafilaxia IgE mediata se produce dupa prima expunere la un aliment, medicament, intepatura de insecta, aceasta a mai avut loc anterior si probabil involuntar, s-a produs o sesibilizare, la o expunere anterioara. Posibil sa nu va amintiti cand a avut loc o intepatura sau sa nu fiti constienti care sunt alergenii ascunsi in alimente.
Masuri de urgenta
Daca banuiti ca o persoana sufera o reactie anafilactica, este important sa se ia urmatoarele masuri de ajutor. In general, incercati sa le aplicati in ordinea in care sunt prezentate.
- Sunati imediat la serviciul de urgenta.
- Daca pacientul dispune de un EpiPen, injectati imediat epinefrina. Aceasta poate fi injectata in exteriorul coapsei si poate fi administrata printr-o tesatura usoara. Frecati locul pentru a imbunatati absorbtia medicamentelor.
- Incercati sa intindeti persoana si sa-i ridicati picioarele daca este posibil.
- Stati cu bolnavul pana cand soseste ajutorul.
- Daca sunteti instruiti, initiati masurile de prim ajutor specifice (tehnicile de resuscitare) in cazul in care persoana nu mai respira sau nu are puls.
Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o imbracaminte subtire, cum ar fi pantaloni, fusta, ciorapi. Articolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte de injectare. Se va injecta epinefrina doar daca pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in care simptomele sunt semnificative, puteti administra o alta doza de epinefrina. Chiar daca reactia dispare, bolnavul trebuie sa mearga de urgenta la o camera de garda.
Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide, medicamente pentru usurarea respiratiei si chiar epinefrina. Steroizii antihistaminici pot fi recomandati dar acestia sunt utili in prima faza a anafilaxiei si nu vor putea inlocui epinefrina. Cu toate acestea, acestia pot fi mult mai utili in prevenirea unei reactii recurente intarziate. Nu fiti suprinsi daca adrenalina va ofera o stare de nesiguranta si accelereaza pulsul. Aceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu exceptia persoanelor care au probleme cardiace grave.
Simptomele moderate (manifestarile cutanate) pot fi controlate prin administrarea de 0,3-0,5 ml de epinefrina (1 mg/ml), cu posibilitatea de repetare a dozei dupa caz, la interval de 5 pana la 20 de minute in cazul reactiilor severe. Epinefrina are ca rezultat o vasoconstrictie (cu cresterea tensiunii arteriale) si relaxarea musculaturii netede bronsice cu imbunatatirea respiratiei.
Profilaxia: evitarea alergenului declansator de reactii alergice, testarea si ulterior desensibilizarea la diverse substante, daca este necesar. Persoanele alergice trebuie sa poarte o bratare de avertizare sis a aibe asupra lor in permanenta o trusa cu epinefrina (neexpirata).
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
