Rectocelul este o patologie in care tesutul rectal si peri-rectal se slabeste, iar rectul ajunge sa proemine spre anterior.
Rectul reprezinta partea inferioara a colonului (intestin gros), facand legatura dintre acesta si anus.
Rectocelul este o patologie aproape exclusiv prezenta in randul femeilor, fiind implicat tesutul dintre rect si vagin.
Rectocelul este un tip de prolaps de organe pelvine, afectiune ce apar in urma slabirii planseului pelvin.
Astfel, rectocelul poate co-exista si cu alte forme de prolaps, precum cel al uterului sau vezicii urinare.
Rectocelul este frecvent diagnosticat in randul femeilor cu varsta de peste 60 de ani, insa poate aparea la orice varsta.
Acesta reprezinta o patologie mai comuna decat pare, existand si multe cazuri asimptomatice.
Rectocelul nu produce intotdeauna simptome, iar atunci cand acestea apar sunt mai degraba inconfortabile decat dureroase.
Semnele mai frecvente includ:
- Senzatie de presiune sau plenitudine in regiunea rectala sau vaginala
- O portiune mica de tesut ce proemina din vagin
- Senzatia de golire insuficienta a rectului
- Tenesme si senzatia imperioasa de defecatie
- Dispareunie: disconfort sau durere in timpul actului sexual
- Senzatia de slabire a tonusului muschilor pelvini, peri-vaginali si peri-anali
Daca aveti un rectocel ce co-exista si cu alte forme de prolaps, pot aparea si alte semne si simptome precum incontinenta urinara.
Un rectocel apare atunci cand planseul pelvin se slabeste.
Exista mai multi factori ce pot contribui la acest lucru, atat fiziologici cat si patologici:
Sarcina si nasterea: nasterea pe cale vaginala, in special a unei nasteri multiple, poate distruge sau slabi planseul pelvin. Travaliul prelungit si greutatea mare la nastere a nou-nascutilor pot de asemenea favoriza slabirea planseului pelvin
Inaintarea in varsta: menopauza induce multe schimbari in organism, inclusiv asupra tonusului muscular. Muschii din regiunea pelvina sunt de asemenea afectati
Tusea cronica. Tusea cronica asociata cu astmul bronsic, fumatul sau alte boli respiratorii, pot induce intinderi de planseu pelvin in timp.
Constipatia cronica: efortul de defecatie frecvent, prelungit, poate slabi muschii pelvini
Ridicarea de greutati: o meserie sau un hobby ce implica ridicatul de greutati mari poate induce un efort prea mare pentru muschii pelvini, care se intind si se slabesc
Supraponderabilitatea: greutatea in exces pune presiune pe muschii pelvini
Interventiile chirurgicale: interventiile chirurgicale pelvine, precum histerectomia, modifica anatomia initiala si pot duce la slabirea planseului pelvin
Medicii ginecologi sunt adesea cei la care ajung pacientele cu semne si simptome sugestive pentru rectocel.
Dupa istoricul medical si examenul obiectiv, medicul va efectua un examen pelvin.
Acest examen consta in examinarea imagistica, vizuala si palpatorie a vaginului si a tesutului perineal.
Medicul va poate ruga sa va contractati sau relaxati musculatura pentru ca prolapsul sa devina mai evident.
In cazul in care se vizualizeaza tesutul, medicul il poate palpa.
Nu exista alte examinari paraclinice care sa fie utile in procesul de diagnostic, insa se pot realiza teste imagistice suplimentare pentru a realiza diagnosticul diferential.
Rectocelul in forma usoara poate fi tratat doar prin exercitii fizice de intarire a musculaturii pelvine.
Medicul va poate recomanda specialisti in acest domeniu sau va poate invata cum sa realizati aceste exercitii de una singura, acasa.
In cazurile moderate sau severe, medicul va recomanda interventie chirurgicala de reparare a rectocelului.
Operatia se poate realiza doar pentru pacientele cu stare generala buna, iar medicul va tine cont si de factori precum varsta, dorinta de sarcini viitoare si activitatea sexuala.
Colporafia posterioara este interventia chirurgicala utilizata cel mai des.
In timpul acesteia, medicul indeparteaza tesutul slabit ce nu mai ofera sustinere organelor pelvine, remodeland planseul pelvin.
Deseori abordul este pe cale transvaginala, fiind o operatie minim-invaziva, fara cicatrici semnificative si cu recuperare rapida.
Rectocelul, la fel ca si alte prolapsuri de organe pelvine, nu poate fi prevenit in totalitate.
Puteti insa face exercitii si adopta obiceiuri sanatoase, care sa favorizeze musculatura pelvina si sa evite slabirea acesteia:
Faceti exercitii Kegel regulat. In special daca ati nascut sau daca va apropiati de menopauza, exercitiile Kegel va pot ajuta foarte mult pentru a pastra integritatea si forta musculara pelvina.
Tratati si preveniti constipatia. Asigurati-va ca beti suficienta apa in fiecare zi si ca adoptati o dieta bogata in fibre din fructe, legume, cereale integrale, leguminoase. Doza zilnica necesara este de minim 25 de grame de fibre.
Evitati ridicarea de greutati mari. Daca totusi doriti sau este nevoie sa o faceti, utilizati-va musculatura membrelor inferioare, ci nu spatele sau bazinul.
Tratati tusea cronica. Mergeti la medic pentru tusea cronica si renuntati la fumat
Mentineti o greutate sanatoasa. Discutati cu medicul si cu un specialist dietetician pentru a va ajuta
Prognosticul depinde de severitatea simptomelor si a prolapsului anterior, dar si de starea generala de sanatate a pacientei.
Majoritatea pacientelor se recupereaza complet dupa interventia chirurgicala, insa pot exista unele complicatii.
Discutati cu medicul dumneavoastra despre cum puteti avea un prognostic cat mai bun.
Este important sa intelegeti ca niciun caz de rectocel nu se va vindeca de la sine, insa interventia chirurgicala nu este intotdeauna necesara de la inceput.
Exercitiile Kegel si indepartarea factorilor de risc sunt esentiale pentru un prognostic bun, indiferent de severitatea rectocelului.
In cazul unui prolaps sever, pentru a goli colonul si a permite defecatia, poate fi nevoie de interventie directa asupra vaginului, prin ridicarea manuala a peretelui vaginal astfel incat rectul sa revina in pozitia normala.
Rectocelul reprezinta un prolaps rectal inspre anterior, lovind peretele posterior al vaginului.
Acesta poate fi de severitate variabila, iar tratamentul poate fi chirurgical sau nu.
Modificarile unor factori de risc si efectuarea de exercitii speciale, numite exercitii Kegel, sunt foarte importante pentru vindecarea rectocelului si pentru preventia unei recidive.
Discutati cu medicul dumneavoastra inca de la primele simptome.
Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rectocele/symptoms-causes/syc-20353414
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/rectocele
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.