Orice persoana are simptome digestive la un moment dat in viata, cum ar fi greata, varsaturi, pirozis, constipatie sau diaree. Cu toate acestea, atunci cand simptomele apar frecvent, acestea pot provoca tulburari majore.
Din fericire, modificarile privind dieta si stilul de viata pot avea un impact pozitiv asupra sanatatii tractului gastro-intestinal.
Dieta tipica occidentala bogata in carbohidrati rafinati, grasimi saturate si aditivi alimentari a fost legata de un risc crescut de a dezvolta tulburari digestive. Aditivii alimentari, inclusiv glucoza, sarea si alte substante chimice au fost sugerate cum ca ar contribui la aparitia inflamarii intestinale.
Grasimile trans se gasesc in alimentele prelucrate. Acestea sunt cunoscute pentru efectele lor negative asupra sanatatii inimii, dar au fost de asemenea, asociate cu un risc crescut de aparitie al colitei ulcerative sau a bolii inflamatorii intestinale.
In plus, alimentele prelucrate, cum ar fi bauturile cu continut scazut de calorii, contin adesea indulcitori artificiali, care pot provoca probleme digestive.
Un studiu a constat ca utilizarea a 50 de grame de indulcitor artificial xilitol a condus la balonare si diaree a 7% dintre persoanele implicate in studiu, in timp ce 75 de grame de indulcitor eritriol au provocat aceleasi simptome la 60% dintre persoane.
Studiile au demonstrat, de asemenea, ca indulcitorii artificiali reduc numarul bacteriilor intestinale benefice si maresc numarul bacteriilor intestinale nocive.
Dezechilibrele bacteriilor intestinale au fost asociate cu sindromul intestinului iritabil si boli intestinale iritabile cum ar fi colita ulcerativa si boala Crohn.
Din fericire, dovezile stiintifice sugereaza ca dietele bogate in substante nutritive protejeaza impotriva bolilor digestive. Prin urmare, adoptarea unei diete bazate pe consumul de alimente proaspete si limitarea aportului de alimente procesate poate fi cea mai buna metoda pentru a avea o digestie optima.
Este cunoscut faptul ca fibrele sunt benefice pentru digestie. Fibrele ajuta la ameliorarea constipatiei. Acestea se gasesc in taratele de ovaz, nuci, seminte, cereale integrale. O dieta bogata in fibre a fost asociata cu un risc redus de boli digestive, inclusiv ulcere, hemoroizi, diverticulita.
Probioticele sunt un tip de fibre care ajuta la inmultirea bacteriilor intestinale benefice.
S-a demonstrat ca dietele bogate in aceasta fibra reduc riscul aparitiei afectiunilor intestinale inflamatorii. Probioticele se gasesc in iaurtul natural, chefir, lapte batut, branzeturi fermentate, lapte din soia, castraveti murati, varza murata.
O digestie buna poate necesita consumul de alimente ce contin grasimi. Grasimile dau senzatie de satietate si sunt necesare pentru o absorbtie adecvata a substantelor nutritive.
De asemenea, ajuta la trecerea alimentelor prin tractul digestiv. S-a demonstrat ca alimentele ce contin grasimi sanatoase ajuta la diminuarea constipatiei.
In plus, studiile au aratat ca acizii grasi Omega-3 pot scadea riscul de a dezvolta boli intestinale inflamatorii. Alimentele cu continut ridicat de acizi grasi Omega-3 includ semintele de in, semintele de chia, nucile, pestii grasi, cum ar fi somonul sau macroul.
Aportul redus de lichide reprezinta o cauza frecventa a constipatiei. Specialistii recomanda un consum de 1,5-2 litri de lichide (fara cofeina sau alcool) pentru a preveni constipatia. Cu toate acestea, persoanele care traiesc intr-un climat cald e posibil sa aiba nevoie de mai multe lichide.
Pe langa apa, se poate satisface nevoia de lichide cu ceaiuri din plate, sucuri de fructe sau legume. Fructele si legumele bogate in apa sunt castravetii, dovleacul, telina, rosiile, pepenele, capsunile, citricele si piersicile.
Stresul poate afecta foarte mult sistemul digestiv. Acesta a fost asociat cu ulcere gastrice, diaree, constipatii si boli intestinale inflamatorii. Hormonii secretati in situatii stresante afecteaza in mod direct digestia. Cand organismul este supus stresului, sangele si energia nu sunt concentrate asupra sistemului degestiv, iar digestia este ingreunata.
Gestionarea stresului, meditatia si anumite forme de relaxare au aratat ca imbunatatesc simptomele la persoanele cu boli inflamatorii intestinale. Alte studii au constatat ca terapia comportamentala cognitiva, acupunctura si yoga au imbunatatit simptomele digestive.
Consumul unor cantitati mari de alimente intr-un interval scurt de timp poate duce la balonare, flatulenta si indigestie. Studiile au aratat ca persoanele care aloca o perioada mai lunga de timp pentru alimentare au o digestie mai eficienta.
Digestia incepe la nivelul cavitatii bucale. Cu ajutor dintilor si al salivei se formeaza bolul alimentar care, odata ajuns in stomac, este digerat cu ajutorul enzimelor din tractul digestiv. Cu cat alimentele sunt mestecate mai mult timp, acestea sunt maruntie mai bine, iar atunci cand ajung in stomac sunt mai usor de digerat.
De asemenea, daca alimentele sunt mestecate mai mult timp se produce mai multa saliva. Saliva ajuta alimentele sa treaca mai usor prin tractul digestiv.
Practicarea exercitiilor fizice regulate este una dintre cele mai bune modalitati de imbunatarire a digestiei. Exercitiile fizice si gravitatia ajuta alimentele sa treaca mai usor prin sistemul digestiv. Prin urmare, o plimbare dupa masa poate ajuta la digerarea alimentelor.
Un studiu a demonstrat ca exercitiile moderate, precum ciclismul si jogging-ul, au scazut timpul de tranzit intestinal cu aproximativ 30%.
Intr-un studiu ce a inclus persoanele cu constipatie cronica s-a sugerat ca un regim de exercitii zilnice, cu 30 de minute de mers pe jos, a imbunatatit semnificativ simptomele constipatiei.
Obiceiurile nesanatoase precum fumatul, consumul in exces de alcool si consumul de alimente noaptea afecteaza sanatatea oamenilor. Aceste obiceiuri sunt, de asemenea, responsabile pentru anumite probleme digestive.
Fumatul dubleaza riscul aparitiei refluxului gastroesofagian. Acest obicei a fost, de asemenea, asociat cu ulcerul gastric, colita ulcerativa si cancerul gastro-intestinal. Studiile au demonstrat ca renuntatul la acest viciu ajuta la imbunatatirea simptomelor digestive.
Alcoolul poate duce la cresterea nivelului de acid clorhidric din stomac, ducand astfel la aparitia refluxului gastroesofagian. Alcoolul a fost, de asemenea, asociat cu boli inflamatorii intestinale si modificari ale echilibrului dintre bacteriile benefice si cele nocive.
Consumul de alimente noaptea creste riscul de aparitie a indigestiei. Organismul are nevoie de timp si gravitatie pentru a digera alimentele. In momenutul in care o persoana se aseaza in plan orizontal, continutul stomacului se poate indrepta spre esofag, provocand pirozis. Este recomandat ca mesele sa fie luate cu minim 3-4 ore inainte culcare.
Pentru ca digestia sa fie imbunatatita in mod natural exista anumite metode foarte simple si eficiente. Evitarea alimentelor nesanatoase si urmarea unui regim de viata echilibrat ce include activitate fizica regulata, dar si evitarea obiceiurilor daunatoare organismului reprezinta metode de imbunatatire a digestiei.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.