Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara
Generalitati
Tromboza venoasa profunda este o afectiune grava, dar care poate fi prevenita. Se caracterizeaza prin aparitia cheagurilor de sange, mai ales la nivelul venelor din partea inferioara a membrelor pelvine, a coapselor si a pelvisului.
Cu toate acestea, afectiunea poate sa apara si la nivelul bratelor. Tromboza venoasa profunda este tratabila, dar poate sa aiba complicatii grave. Din acest motiv, este foarte important sa se solicite asistenta medicala daca apar simptome.
Embolia pulmonara este o afectiune asociata frecvent cu tromboza venoasa profunda. Embolia pulmonara apare, de obicei, atunci cand un cheag de sange ce are drept cauza tromboza venoasa profunda se desprinde de la locul initial si calatoreste prin inima catre arterele pulmonare.
Acest lucru poate duce la deteriorarea plamanilor si a altor organe. De asemenea, embolia pulmonara reprezinta o conditie de sanatate ce poate pune viata in pericol.
Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara apar cand cheagul de sange este situat intr-una din venele profunde.
Cheagurile de sange care se formeaza in venele situate mai aproape de suprafata pielii produc tromboza venoasa superficiala si nu provoaca in mod obisnuit embolie pulmonara. Embolia pulmonara poate sa apara si fara tromboza venoasa profunda.
Cuprins articol
Factori de risc
Orice persoana poate dezvolta atat tromboza venoasa profunda, cat si embolie pulmonara. Exista multi factori ce pot contribui la aparitia acestor boli, iar asocierea mai multor factori creste riscul de formare a unui cheag de sange.
Cei mai importanti factori de risc asociati cu aceste afectiuni sunt reprezentati de:
• Varsta inaintata;
• Cancerul sau terapiile pentru cancer, precum radioterapia sau chimioterapia;
• Vatamarea unei vene din cauza unei fracturi;
• Leziuni musculare sau interventii chirurgicale majore la nivelul soldului, genunchiului sau piciorului;
• Flux sanguin lent, mai ales la nivelul extremitatilor inferioare;
• Miscari limitate, produse de sederea prelungita in pat, calatorii cu durata lunga, paralizii etc.;
• Varice;
• Niveluri ridicate de hormoni estrogeni din cauza pilulelor contraceptive, a terapiei de substitutie hormonala sau a sarcinii;
• Istoricul familial sau personal in care sunt prezente aceste afectiuni sau alte tulburari de coagulare a sangelui;
• Obezitate;
• Prezenta unui cateter venos central;
• Fumatul;
• Fracturile membrului superior sau ale soldului;
• Interventii chirurgicale majore.
Simptomatologie
Studiile au demonstrat ca tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara afecteaza aproximativ 900.000 de oameni anual doar in Statele Unite ale Americii.
Aceste afectiuni au o probabilitate mult mai mare de a afecta femeile aflate la varsta fertila decat barbatii de aceeasi varsta. Dupa menopauza, femeile au un risc mai scazut pentru aceste boli decat barbatii.
Cu toate acestea, orice persoana poate suferi de tromboza venoasa profunda si embolie pulmonara, din acest motiv fiind importanta recunoasterea semnelor si simptomelor.
Simptomatologia trombozei venoase profunde
Unele persoane cu tromboza venoasa profunda nu au niciun simptom. Cu toate acestea, daca urmatoarele simptome apar si sunt asociate cu oricare din factorii de risc mentionati, medicul trebuie anuntat cat mai repede posibil.
Simptomele includ:
• Senzatie constanta de crampa la nivelul gambei;
• Edem, durere si caldura la nivelul extremitatilor, mai ales unilateral;
• Roseata;
• Vase de sange umflate sau ingrosate.
Simptomatologia emboliei pulmonare
Simptomele produse de embolia pulmonara includ dificultati de respiratie si dureri in piept. Embolia pulmonara poate sa apara cu sau fara simptomele trombozei venoase profunde.
Daca o persoana sufera oricare dintre urmatoarele simptome, se indica consultarea imediata a unui medic:
- Dispnee (respiratie dificila);
- Frecventa respiratorie rapida sau neregulata;
- Durere toracica sau disconfort, mai ales cand se respira adanc;
- Tuse cu sange;
- Scaderea tensiunii arteriale;
- Lipotimie;
- Stare de anxietate sau nervozitate.
Diagnosticare
Stabilirea diagnosticului incepe prin informarea despre simptomele pacientului si prin examenul fizic. Dupa acestea se pot indica anumite teste de imagistica medicala.
De obicei, aceste teste sunt neinvazive si nu creeaza disconfort crescut.
O ecografie duplex poate fi solicitata pentru a detecta cheagurile de sange din vene sau orice alta problema vasculara.
Tomografia computerizata poate verifica existenta de cheaguri de sange din arterele pulmonare si se efectueaza, de obicei, cu ajutorul unei substante de contrast.
Aceasta trebuie injectata intravenos si ajuta la vizualizarea mult mai buna a arterelor pulmonare.
O alta metoda de diagnosticare consta in scanarea de ventilatie/perfuzie sau scanarea VQ. Aceasta investigatie identifica miscarea sangelui si a oxigenului la nivel pulmonar.
Acest tip de scanare implica administrarea unei cantitati mici dintr-o substanta speciala radioactiva. Imagistica prin rezonanta magnetica poate evalua simultan venele de la nivelul pelvisului si pe cele de la ambele picioare.
Cu toate acestea, aceasta metoda se foloseste rar. Venografia se poate folosi, de asemenea, pentru vizualizarea blocajelor de la nivelul venelor.
Testele de sange D-dimer reprezinta teste prin care se poate determina daca in organism exista cheaguri de sange in exces. Daca proba este negativa si sansele de formare a cheagurilor de sange sunt scazute, riscul de a avea tromboza venoasa profunda sau embolie pulmonara este foarte redus.
Cu toate acestea, un rezultat pozitiv nu indica neaparat o problema grava, putand scoate in evidenta, de exemplu, coagulari ale sangelui ce au ca motiv vindecarile unor rani.
Testele de sange pot, de asemenea, sa releve daca o persoana are o tulburare de coagulare. Dezavantajele includ costul foarte ridicat si durata lunga pana la primirea rezultatelor.
Optiuni de tratament
Diagnosticarea si tratarea trombozei venoase profunde este extrem de importanta, in acest fel evitandu-se producerea emboliei pulmonare. Tratamentul poate include medicamente anticoagulante sau implantul unui filtru la nivelul venei cave inferioare.
Medicamentele anticoagulante au rolul de a opri coagularea excesiva a sangelui si impiedica marirea cheagurilor de sange deja existente.
Anticoagulantele nu pot distruge cheagurile deja formate, dar pot intrerupe procesul de coagulare al acestora, astfel incat organismul sa le distruga prin propriile mecanisme.
Filtrul de vena cava inferioara se poate folosi atunci cand diluantii sanguini nu pot fi utilizati. Filtrul este introdus in aceasta vena mare din abdomen, blocand cheagurile de sange inainte sa provoace embolie pulmonara.
Cu toate acestea, filtrul nu opreste formarea de cheaguri noi de sange si nu poate oferi o protectie deplina. In unele cazuri, trombii se pot rupe si pot ajunge sub aceasta forma in plamani.
In cazuri severe, chirurgul vascular poate fi nevoit sa elimine cheagul printr-o procedura numita trombectomie.
Tratamentul emboliei pulmonare implica, de obicei, terapia anticoagulanta pentru minim 3 luni. Medicamentele trombolitice pot fi necesare pentru a distruge cheagul de sange.
Medicii trebuie sa decida forma de tratament de la caz la caz, comparand riscurile cu beneficiile. In cazuri foarte rare, chirurgul poate indeparta cheagul de sange din plamani printr-o procedura cunoscuta sub numele de embolectomie.
Profilaxie
O persoana poate reduce riscul de aparitie a trombozei venoase profunde si a emboliei pulmonare prin adoptarea unui stil de viata sanatos, prin gestionarea greutatii corporale si evitand sedentarismul.
Persoanele cu varice pot purta ciorapi speciali in timpul calatoriilor sau atunci cand sunt nevoite sa stea mult timp nemiscate. Plimbarile repetate si evitarea statului prelungit pe scaun pot, de asemenea, sa ajute.
Exercitiile fizice si consumul unor cantitati optime de lichid, alaturi de o alimentatie sanatoasa si echilibrata sunt metode recomandate de toti specialistii.
Facilitati de tratament
Clinici si cabinete medicale
Tel: 0319300
Bucuresti, Str. Tony Bulandra Nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza
