Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM sau RMN) este un tip de test de imagistica neinvaziv, nedureros care utilizeaza magneti si unde radio pentru a produce imagini ale interiorului corpului.
Spre deosebire de scanarea CT, un IRM nu produce radiatii daunatoare, fiind considerat o alternativa mult mai sigura, in special pentru femeile insarcinate. In multe cazuri, acest tip de test ofera informatii care nu pot fi vizualizate prin radiografie, ultrasonografie sau tomografie computerizata.
In cazul unui IRM pentru torace, magnetii si undele radio creeaza imagini alb-negru ale toracelui. Aceste imagini permit medicului sa controleze tesuturile si organele pentru anomalii, fara a face o incizie.
IRM-urile produc imagini care "vad" dincolo de oase si includ tesuturile moi. Se pot vizualiza cordul, valvele cardiace si vasele coronare si se poate stabili daca plamanii sau inima sunt sanatoase.
Medicul se poate folosi de o scanare IRM daca are banuieli ca exista ceva in neregula in zona toracica si considera ca nu poate determina cauza problemei doar printr-un examen fizic.
Medicul va face un IRM toracic pentru a verifica daca exista una dintre urmatoarele posibile afectiuni:
• vase de sange blocate;
• cancer;
• inima slabita;
• rana;
• o sursa care provoaca durere;
• tumori;
• probleme care afecteaza sistemul limfatic.
Avand in vedere ca un test IRM nu produce radiatii daunatoare, exista foarte putine efecte secundare. Pana in prezent, nu au existat efecte secundare dovedite de la undele radio si de la magnetii utilizati.
Potrivit unor cercetari, exista putine riscuri in urma unei scanari IRM. Daca aveti un stimulator cardiac sau un implant de metal din interventii chirurgicale sau leziuni anterioare, trebuie sa anuntati medical in prealabil si sa aflati daca puteti face un IRM. De multe ori, este posibil ca aceste implanturi sa duca la afectarea rezultatului unei scanari.
In cazuri rare, colorantul utilizat pentru test poate provoca o reactie alergica sau poate agrava functia renala daca suferiti de afectiuni renale. Cu toate acestea, acestea sunt efecte secundare putin probabile.
Daca aveti dificultati de a fi in spatii inchise sau daca suferiti de claustrofobie, va puteti simti inconfortabil si agitat in timp ce sunteti in aparatul de imagistica prin rezonanta magnetica. In timpul examinarii, trebuie sa stati nemiscat in interiorul aparatului.
De aceea, in astfel de cazuri, medicul poate prescrie un medicament de relaxare care sa combata disconfortul simtit. Mai mult, in cazuri putin frecvente, medicii pot apela chiar si la sedare pentru acest test.
Inainte de un astfel de test, trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra despre orice fel de tip de implant metalic.
Pacientul poate avea instalat in corp un pacemaker, tije metalice, valve cardiace metalice, clipsuri metalice, iar medicul poate sugera o alta cale de verificare a toracelui, precum tomografia computerizata (CT).
Cu toate acestea, unele modele de stimulatoare cardiace pot fi reprogramate inaintea unui IRM, astfel incat acestea sa nu fie perturbate de examinare.
Mai mult, testul de imagistica prin rezonanta magnetica foloseste magneti care atrag metale.
Este recomandat sa va anuntati medicul cu privire la orice fel de tip de metal implantat din interventii chirurgicale anterioare, precum:
- supape artificiale cardiace;
- clipuri;
- implanturi;
- placi;
- ace;
- suruburi;
- agrafe;
- stenturi.
Inainte de IRM, este posibil sa fie nevoie sa nu mancati nimic timp de patru pana la sase ore inainte de examen, dar acest lucru trebuie discutat cu medicul dumneavoastra pentru a fi sigur.
Medicul poate solicita utilizarea unui colorant special pentru evidentierea zonei care provoaca ingrijorare. Acest colorant, cunoscut sub denumirea de gadoliniu, este diferit de vopseaua utilizata in timpul unei scanari CT.
Desi reactiile alergice la vopsea sunt rare, trebuie discutat cu medicul cu privire la orice nelamurire inainte ca acest colorant sa fie injectat in organism.
Aparatul utilizat pentru testul de imagistica prin rezonanta magnetica arata futurist, avand o banca care va duce usor intr-un cilindru metalic gigant. Se creeaza un camp magnetic puternic in jurul pacientului si, impreuna cu radiofrecventa, modifica alinierea naturala ale atomilor de hidrogen din organism.
Tehnicianul va ajuta sa va intindeti pe spate pe banca si e posibil sa primiti o perna sau o patura daca aveti dificultati in a sta pe banca. Tehnicianul va controla miscarea bancii din alta incapere cu ajutorul unei telecomenzi. Acesta va comunica cu dumneavoastra printr-un microfon si difuzoare.
Aparatul va produce un zgomot puternic in timp ce imaginile sunt facute. Multe spitale ofera pacientilor dopuri pentru urechi, in timp ce altele pun la dispozitie televizoare sau casti pentru a ajuta persoanele in cauza sa simta trecerea timpului mai rapida. Testul poate dura pana la 90 de minute.
Pe masura ce fotografiile sunt facute, tehnicianul va cere sa va tineti respiratia pentru cateva secunde. Nu veti simti nimic in timpul testului, deoarece magnetii si frecventele radio nu pot fi simtite.
Campul magnetic sau undele de radiofrecventa folosite de dispozitiv nu produc durere. Masa pe care se intinde pacientul poate fi tare, iar camera poate fi rece. Pacientul poate fi speriat sau iritat daca trebuie sa se mentina nemiscat.
In cazul in care se foloseste substanta de contrast, poate aparea senzatia de raceala sau caldura in timpul introducerii substantei la nivel venos.
Imediat dupa efectuarea testului IRM, trebuie doar sa va imbracati.
Daca imaginile sunt proiectate pe film, poate dura cateva ore pentru ca filmul sa fie finalizat. De asemenea, va dura ceva timp pentru ca medicul dumneavoastra sa revizuiasca imaginile si sa le interpreteze.
Majoritatea aparatelor moderne afiseaza imaginile pe un computer, ceea ce permite medicului sa le vizualizeze intr-un timp mai scurt.
Rezultatele preliminare ale unui IRM toracic pot aparea in cateva zile, insa rezultatele complete pot dura pana la o saptamana sau mai mult.
Dupa primirea rezultatelor finale, trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra pentru planificarea tratamentului in functie de problemele identificate. Daca rezultatele sunt normale, medicul poate face teste suplimentare pentru a gasi diagnosticul cauzei simptomelor suferite.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.