In prezent ghidurile de resuscitare recomanda, in cazul stopului cardiac cu martori, un raport de 30:2 intre compresiile toracice si ventilatia gura la gura. Cu toate acestea, studiile experimentale au sugerat ca o tehnica de resuscitare care sa cuprinda doar compresii toracice fara ventilatie gura la gura poate fi superioara celei clasice.
Un studiu recent a evaluat prognosticul la 30 de zile a 4068 pacienti care au suferit stop cardiac. Dintre acestia 11% au fost resuscitati doar prin compresii toracice iar 18% prin tehnica clasica compresie-ventilatie; restul de 72% nu au fost resuscitati.
Studiul a aratat ca resuscitarea de catre martori duce la un prognostic superior la 30 de zile fata de lipsa resuscitarii, supravietuirea fiind de 5% in urma resuscitarii comparativ cu 2,2% in lipsa acesteia.
In randul pacientilor resuscitati, tehnica prin compresie simpla, fara ventilatie, are un prognostic superior fata de metoda clasica de compresie-ventilatie. Astfel, supravietuirea neurologica la 30 de zile a fost de 19,4% comparativ cu 11,2% pentru ritmurile socabile (la care se poate aplica socul electric); de 6,2% comparativ cu 3,1% pentru pacientii cu apnee si de 10,1% comparativ cu 5,1% pentru pacientii resuscitati in primele 4 minute de la producerea stopului cardiac.
In concluzie, tehnica recomandata pentru resuscitarea stopului cardiac cu martori consta in compresie simpla toracica fara ventilatie.