Modul in care sunt afectati copiii de infectia cu virusul SARS-CoV-2 incepe sa fie analizat tot mai atent, in intreaga lume. Chiar daca, la nivel mondial, datele arata ca cei mici sunt in general mai putin afectati de aceasta boala decat adultii, copiii reprezinta aproximativ 10-13% din cazurile de infectie cu coronavirus.
Cei mai multi dintre copiii care contracteaza virusul vor dezvolta forme usoare de boala sau vor fi asimptomatici. Exista insa un procent de copii care vor dezvolta un sindrom inflamator multisistemic (PIMS) asociat cu simptome cardiovasculare si disfunctii de organe. Acesti copii trebuie internati in sectii de terapie intensiva si urmariti indeaproape, avertizeaza dr. Alina Oprescu, medic specialist cardiolog pediatru la ARES.
”In mod surprinzator, marea majoritate a copiilor care au facut forme urate de COVID au fost copii care nu aveau nicio patologie anterioara” spune dr. Oprescu.
Cea mai frecventa complicatie cardiaca a COVID-19 este miocardita
Copiii care contracteaza virusul SARS-CoV-2 si fac forme medii sau severe de COVID-19 ajung la spital cu eruptie, conjunctivita, febra foarte mare, probleme gastro-intestinale de tip diaree, varsaturi, dureri abdominale, tuse. Unii dintre ei vin cu status neurologic afectat ca si cum ar mima o meningita sau o encefalita.
”Toate cazurile se manifesta cu cresterea markerilor inflamatori foarte mult, cu cresterea enzimelor miocardice, cu cresterea unor markeri de insuficienta cardiaca, in mare cam acelasi tablou. Afectarea cardiaca se poate manifesta in mai multe feluri. Multi copii fac miocardita, o forma de inflamare a muschiului cardiac. Ecografic apare o disfunctie a contractilitatii inimii si cresc enzimele de necroza miocardica. Alti copii fac forme de afectare valvulara, o inflamatie a valvelor cardiace. Practic, aceste valve nu se mai inchid cum trebuie si apar diverse tipuri de insuficiente – mitrale, aortice. Unii dintre copii dezvolta forme cu pericardita, adica se acumuleaza lichid intre muschiul cardiac si invelisul acestuia. si altii dezvolta o forma in care se dilata arterele coronare. O asa numita boala Kawasaki” explica dr. Oprescu.
Sindromul inflamator poate aparea si la 2-3 luni de la infectie
Dr. Alina Oprescu atrage atentia ca sindromul inflamator nu se manifesta intotdeauna la momentul bolii propriu-zise. In cazul anumitor copii, PIMS se poate manifesta la o perioada de 2-3 luni de la infectie, cand reapare febra, insotita de tuse, varsaturi, dureri abdominale, un status mental alterat: copilul fie este somnolent, fie foarte agitat. Practic, aceste simptome ar trebui sa indrume parintii catre un serviciu de spital, unde sa fie evaluat de urgenta cel mic.
”Copiii cu varsta pana in 5 ani fac mai degraba forma Kawasaki, adica forma cu afectare de coronare, dilatare de coronare care trebuie urmarita mai indelung. Dupa 5 ani, fac mai mult partea aceasta de inflamatie si vasculita. De altfel sunt si copii care au venit in soc cardiac. Dupa o infectie cu COVID, mai mult sau mai putin simptomatica la momentul cand copilul a avut COVID” atrage atentia dr. Alina Oprescu.
Simptomele la care trebuie sa fie atenti parintii sunt sindromul febril prelungit, o eruptie pe piele, afectare gastro-intestinala etc. In plus, daca micutul devine mai somnolent, nu raspunde la stimuli, e tahicardic sau are tensiunea scazuta, este important sa fie apelat de urgenta numarul 112.
Ce se intampla dupa externarea din spital?
”Dupa ce trece aceasta furtuna din organism, acest PIMS, cei mai multi copii vor merge acasa cu un tratament care va fi prelungit o perioada, in functie de cum se normalizeaza markerii si cum evolueaza inclusiv partea de afectare cardiaca. Marea majoritate merg cu un tratament ce implica corticoterapie la domiciliu, pentru a controla acel sindrom inflamator si asta inseamna ca acel copil sa manance mai putin sarat, atata timp cat este pe tratament” explica dr. Oprescu.
Pentru copiii care nu necesita tratament la externare, medicul recomanda un regim normal de viata, cu alimentatie echilibrata si diversificata. De asemenea, in primele sase saptamani este recomandat sa fie restrictionata activitatea fizica, copiii limitandu-se la eforturi minore. Evaluarea periodica trebuie facuta cel putin la o luna si sase luni dupa externare.
Dr. Alina Oprescu este medic specialist cardiolog pediatru si face parte din echipa de medici ARES Bucuresti.
Misiunea ARES in Romania este sa asigure accesul unui numar cat mai mare de pacienti la tratamente inovatoare care pastreaza integritatea corporala. De-a lungul celor peste 9 ani de activitate, la ARES au avut loc 14 premiere medicale nationale si internationale.
Opiniile exprimate in acest material apartin partenerului nostru. Aceste opinii pot sa nu reprezinte pozitia SfatulMedicului.ro si nici sugestie de achizitie. Va sfatuim ca pentru orice problema medicala, sa consultati intotdeauna un medic, inainte de a incepe sau a schimba un plan de tratament.