Obezitatea si hipertensiunea arteriala pediatrica
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Introducere
Copiii isi doresc sa devina cat mai repede adulti, iar adultii ar da orice sa mai fie copii macar putin. Din nefericire, in ultimii ani, copiii ajung sa dezvolte din ce in ce mai de timpuriu afectiuni care in trecut erau considerate a fi specifice adultilor, din cauza schimbarilor aparute in special in stilul de viata.
Din punct de vedere istoric, hipertensiunea arteriala la copii a fost considerata o afectiune rara, secundara unei patologii renale, cardiace sau unei tulburari endocrine. Cu toate acestea, in ultimele decenii, prevalenta hipertensiunii arteriale primare la copii si adolescenti a crescut, in paralel cu prevalenta in crestere a excesului de greutate si a obezitatii in copilarie. Obezitatea a devenit o problema de sanatate globala si atrage din ce in ce mai multa atentie.
Cuprins articol
Obezitatea - date generale
Obezitatea este cea mai frecventa problema de nutritie in tarile dezvoltate din intreaga lume, cu risc de complicatii in copilarie si cresterea morbiditatii si a mortalitatii pana in viata de adult. Datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca prevalenta globala a obezitatii aproape s-a dublat intre anii 1980 si 2014.
Obezitatea se regaseste din copilarie pana la adolescenta. Riscul ca un copil prescolar sa devina un adolescent obez creste de la mai putin de 20% la copiii prescolari cu greutate normala la 35% la copiii supraponderali si la peste 70% la copiii obezi. Raportul OMS din 2018 arata ca obezitatea la populatia pediatrica este una dintre cele mai grave provocari globale de sanitate publica din secolul XXI, afectand fiecare tara.
In ultimii 40 de ani, numarul pacientilor pediatrici obezi de varsta scolara a crescut de peste 10 ori, de la 11 milioane la 124 de milioane, potrivit unui raport OMS din 2016. Acestora li se adauga aproximativ 216 milioane de copii clasificati ca supraponderali, care pot mari numarul pacientilor obezi. Per total, conform referintei OMS, in Romania, aproape unu din patru copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 19 ani a fost supraponderal sau obez intre 2006 si 2015. Aceasta prevalenta a ramas relativ stabila de-a lungul anilor in ultimul deceniu.
Varsta prepubertara, mediul urban si sexul masculin au fost variabile asociate cu un risc crescut de exces de greutate la copiii romani. Prevalenta subponderala in Romania a fost scazuta, afectand mai mult femeile, copiii preadolescenti si pe cei din mediul rural.
Clasificare
Subponderal: < percentila 5 pentru sex, varsta, greutate, talie
Normoponderal: percentila 5-85 pentru sex, varsta, greutate, talie
Supraponderal: percentila 85-95 pentru sex, varsta, greutate, talie
Obezitate: percentila 95-99 pentru sex, varsta, greutate, talie
Obezitate severa: > percentila 99 pentru sex, varsta, greutate, talie
Etiologia obezitatii
Cauza obezitatii la copii si adolescenti este diversa si multifactoriala. Exista factori extrinseci sau de mediu, care sunt potential modificabili, precum si factori intrinseci care determina greutatea si compozitia corporala. Cel mai important factor extrinsec este un dezechilibru intre aportul de calorii si activitatea fizica. Acest efect este sporit de cresterea indicelui glicemic al alimentelor si de consumul crescut de bauturi indulcite cu zahar.
In plus, in ultimii ani, activitatea fizica a scazut, timpul petrecut in fata ecranelor, cum ar fi televizor, laptop, tableta, smartphone etc., a crescut, si durata somnului s-a scurtat. Activitatea fizica scade de la varsta de intrare la scoala si, la nivel global, mai mult de 80% dintre adolescenti nu realizeaza zilnic 60 de minute de activitate fizica moderata pana la viguroasa, asa cum este recomandat de OMS.
Alti factori modificabili ar fi greutatea mica la nastere, fumatul, statusul necorespunzator al vitaminei D la mama, durata scurta a alaptarii, obezitatea mamei in perioada preconceptionala sau surplusul de greutate castigat in sarcina. Obezitatea se poate datora prescrierii de medicamente psihoactive sau antiepileptice sau de glucocorticoizi, dar tratamentul cu antibiotice cu modificarea ulterioara a microbiotei intestinale poate juca, de asemenea, un rol in geneza obezitatii.
Factorii intrinseci cunoscuti pentru obezitate sunt factori genetici, cum ar fi polimorfismele si mutatiile asociate obezitatii. Acestea includ polimorfismul proteinelor asociate cu masa de grasime si obezitate, mutatii ale receptorului de melanocortina 4 sau proopiomelanocortina sau sindromul de obezitate, de exemplu la pacientii cu sindrom Bardet-Biedl sau Prader-Willi.
Cu toate acestea, proportia de obezitate genetica este foarte scazuta. In plus, pacientii cu tulburari endocrine, cum ar fi sindromul Cushing, hipotiroidism sau tulburari hipotalamice, sunt adesea incadrati la obezitate severa.
Obezitate - comorbiditati
Efectele fiziopatologice ale excesului de greutate si ale cresterii masei adipose sunt diverse si afecteaza mai multe sisteme de organe. Printre altele, obezitatea creste riscul de prehipertensiune/hipertensiune arteriala, steatoza hepatica nonalcoolica, proteinurie sau glomeruloscleroza focala sau segmentara, arterioscleroza subclinica precoce, hiperandrogenemia/ sindromul ovarelor polichistice, scaderea rezistentei la insulina, diabet zaharat de tip 2, dislipidemie, modificari ortopedice, neurologice si boli cardiovasculare, cancer si apnee obstructiva de somn.
De asemenea, obezitatea, alaturi de alimentatia si stilul de viata nesanatos, cu un consum crescut de grasimi, zahar si sodiu, si timpul petrecut in activitati sedentare sunt factori de risc semnificativi pentru consecinte nefavorabile cardiometabolice, cum ar fi diabetul si hipertensiunea arteriala, dislipidemia si sindromul metabolic.
Hipertensiunea arteriala - date generale
La nivel global, hipertensiunea arteriala la adulti se numara printre principalele cauze care conduc catre deces prematur si este recunoscuta o asociere gradata a hipertensiunii arteriale din copilarie.
Hipertensiunea arteriala sistemica la copil este considerata o cauza majora de morbiditate si mortalitate, avand in vedere riscurile pe termen lung. Etiologia hipertensiunii arteriale la copii si adolescenti este variata, cu toate acestea, prevalenta hipertensiunii arteriale primare pediatrice este in crestere.
Hipertensiunea - factori de risc
Factorii de risc ai hipertensiunii arteriale pot fi impartiti in factori nemodificabili si factori modificabili. Dintre factorii de risc care nu pot fi modificati, putem aminti: antecedentele familiale de hipertensiune arteriala sau boala cardiovasculara, greutatea mica la nastere, sexul, rasa, mostenirea genetica, statutul socioeconomic, nasterea prematura si utilizarea cateterelor de artera ombilicala.
Factor de risc care pot fi modificati includ: decongestionante, picaturi pentru nas/ochi, contraceptive orale, antidepresive, bronhodilatatoare, obiceiuri alimentare, aportul crescut de sare sau scazut de potasiu, excesul de test adipos, nivelul de activitate fizica, fumatul pasiv/activ, consumul de alcool, droguri si calitatea slaba a somnului si/sau durata scurta a somnului. Dintre acestea, obezitatea este cel mai cunoscut factor de risc modificabil care a fost asociat cu o prevalenta crescuta la copii si adolescenti.
De obicei, copiii mai mari si adolescentii sunt mai susceptibili de a prezenta hipertensiune arteriala primara, in timp ce copiii mai mici cel mai probabil vor avea hipertensiune arteriala secundara. Pentru toti copiii cu tensine arteriala crescuta persistenta, o evaluare initiala pentru a exclude cauzele secundare ar trebui sa includa anumite teste de sange si urina, o ecografie renala si o ecocardiograma.
Daca acestea sunt anormale, copilul trebuie indrumat catre un nefrolog pediatru sau un cardiolog pediatru pentru evaluare ulterioara, daca evaluarea initiala este normala si nu a fost gasita nicio alta conditie medicala, este diagnosticata hipertensiunea primara.
Prevalenta hipertensiunii arteriale la copiii cu obezitate
Pe masura ce greutatea corporala creste, distributia de frecventa a tensiunii arteriale este deplasata catre niveluri mai inalte.
Profilaxie si tratament
Este mai usor sa previi decat sa tratezi. De aceea, este recomandat sa existe programe active si intense de educare a copiilor, a adolescentilor, a parintilor si a societatii, in
mod special programe derulate in scoli, pentru a nu ajunge la obezitate si la hipertensiunea arteriala aferenta ei. „Germeni:" obezitatii se instaleaza cel mai frecvent in perioada de sugar, de aceea alimentatia corecta in aceasta etapa a vietii este deosebit de importanta.
La sugar este recomandata alimentatia naturala cat mai indelungata sau macar in primele sase luni de viata. Alimentatia artificiala se va realiza cu preparate adaptate, adecvate tolerantei digestive, conform ghidului Societatii Europene de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica, iar sugarul NU va fi obligat sa manance tot.
La copilul mic si prescolar se va evita consumul excesiv de dulciuri, bauturi comerciale indulcite sau de cartofi prajiti si se va asigura un program fizic intensiv pentru cresterea cheltuielilor energetice, cu limitarea activitatilor sedentare (vizionarea programelor de televiziune sau jocurile pe tableta/telefon).
La adolescent trebuie asigurat echilibrul psihologic alaturi de un climat familial si scolar linistit, pentru a nu suplinii frustrarile sentimentale/scolare prin hiperfagie.
Profilaxia este cu atat mai importanta la copiii cu risc crescut pentru obezitate (unul sau ambii parinti cu obezitate). Activitatea fizica recomandata este de minimum 20 de minute/zi (optim 60 minute/zi). Se va reduce numarul de ore petrecute in fata computerului, a tabletei sau a telefonului, in favoarea activitatii fizice.
Somnul este extrem de important. Se recomanda programe active de promovare a somnului nocturn, mai ales la adolescenti, de minimum 9-10 ore, constatandu-se ca reducerea somnului nocturn in favoarea celui diurn induce aparitia obezitatii.
Prevenirea obezitatii consta in procesul de influentare a familiei, pentru schimbarea comportamentului alimentar si a stilului de viata.
Prevenirea valorilor tensionale ridicate este parte a preventiei bolilor cardiovasculare si a accidentelor vasculare. Printre masurile de profilaxie se numara normalizarea greutatii, reducerea aportului de sodiu, evitarea fumatului pasiv/activ si cresterea activitatii fizice prin programe scolare/comunitare.
Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este recomandata pentru prevenirea si tratarea hipertensiunii. Ea se concentreaza asupra reducerii aportului de sodiu si a cresterii aportului de alimente bogate in potasiu, magneziu si calciu, precum 6-8 portii de cereale integrale,4-5 portii de fructe, 4-5 porti de vegetale pe zi si lactate degresate.
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4408699/
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S235264672030082X
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
