Ce este restenozarea de stent si cum o poti preveni?

Actualizat: 12 Iunie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Leipnik Adriana Maria
Consultant medical:

Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog

Cabinet Cardiologie Rocordis

Generalitati


Stenoza se refera la ingustarea sau blocarea unei artere din cauza acumularii unei substante grase, numie placa de aterom.

Cand acest lucru se intampla in arterele coronare, adica in arterele inimii, poarta denumirea de stenoza coronariana. Restenozarea se refera la ingustarea unei artere, cu toate ca a fost tratata anterior pentru acest lucru.

Angioplastia, un tip de interventie coronariana percutanata, este o procedura utilizata pentru a permeabiliza arterele blocate. In timpul procedurii, un mic dispozitiv metalic, numit stent, este introdus in artera respectiva, cu scopul de a o mentine deschisa.

Atunci cand artera coronara stentata se blocheaza din nou, conditia se numeste restenozare de stent. De asemenea, atunci cand un cheag de sange sau un tromb se formeaza la nivelul unei artere cu stent, notiunea poarta numele de tromboza de stent.

Simptomele restenozarii

Rareori, tromboza intrastent este acuta, iar tratamentul anticoagulant optim impreuna cu o procedura interventionala corecta pot duce la evitarea acestei complicatii.

De cele mai multe ori, restenozarea este un proces ce are loc treptat. Din acest motiv, restenozarea nu va provoca simptome pana cand blocajul nu este suficient de sever pentru a impiedica inima sa obtina cantitatea minima de sange de care are nevoie.

Cand simptomele incep sa se instaleze, ele sunt, de obicei, foarte asemanatoare cu cele care au existat inainte de montarea stentului. De obicei, acestea sunt simptomele bolii arteriale coronariene si includ:

- Dureri toracice sau angina pectorala – se caracterizeaza prin senzatia de presiune si durere la nivelul pieptului.

Aceasta durere apare, de obicei, pe partea mediana sau stanga a pieptului si este declansata, in general, de stresul fizic sau emotional.

In cele mai multe cazuri, aceasta este trecatoare si inceteaza in cateva minute de la oprirea activitatii stresante. Mai ales la femei, durerea este ascutita si se resimte chiar si in gat, brat sau spate.

- Dispnee – dificultatile de respiratie apar atuncicand inima nu mai poate pompa suficient sange pentru a satisface nevoile corpului. Apare in special la efort.

In cazul in care exista tromboza de stent, simptomele sunt bruste si severe. In mod obisnuit, trombul blocheaza intreaga artera coronariana, astfel incat sangele nu mai poate hrani o anumita parte a inimii, provocand un infarct miocardic.

In plus fata de simptomele caracteristice infarctului miocardic (dureri in piept, umar, brat, dispnee, transpiratii), pot sa existe si simptomele unor complicatii, precum insuficienta cardiaca. De asemenea, trebuie cunoscut faptul ca infarctul miocardic poate sa apara chiar si in lipsa simptomelor.

Timpul necesar restenozarii este, de obicei, cuprins intre 3 si 6 luni de la interventie. Dupa primul an, riscul de aparitie al restenozarii este foarte mic.

Cu toate acestea, restenozarea asociata cu bolile arteriale coronariene dureaza mai mult pana la aparitie, cel mai adesea un an sau mai mult. Riscul restenozarii continua pana cand factorii de risc pentru bolile cardiace sunt diminuati.

Cauzele restenozarii

Angioplastia cu balon este procedura cea mai utilizata pentru a trata stenoza coronariana. Aceasta implica atasarea unui cateter in partea ingustata a arterei, urmand ca un balonas situat in varful cateterului sa fie umflat pentru a impinge placa de aterom si pentru a deschide artera.

Procedura afecteaza peretii arterei in care s-a realizat. Cu toate acestea, un nou tesut se va dezvolta in locul lezarii pe masura ce artera se vindeca.

Restenozarea poate sa apara deoarece peretii elastici tind sa se miste lent inapoi dupa ce au fost intinsi cu ajutorul balonasului. De asemenea, artera se ingusteaza daca tesutul crescut in timpul vindecarii este in exces.

Stenturile sunt mici plase metalice ce au fost dezvoltate special pentru a opune rezistenta la tendinta arterei de a se inchide in timp ce se vindeca. Astfel, stentul este plasat de-a lungul peretelui arterial atunci cand balonul este umflat in timpul angioplastiei.

Cu toate ca impiedica deplasarea inapoi a vasului de sange, raspunsul la ranire poate fi mai accentuat, producandu-se tesut de crestere excesiv. Acest lucru duce la ingustarea ulterioara a arterei si la aparitia restenozarii.

Ca alternativa, au fost produse stenturile cu eliberare de substante farmacologice (au rol in oprirea ingrosarii arterei). Acestea sunt acum cele mai folosite stenturi si au redus in mod semnificativ problema restenozarii. Astfel, cercetatorii au efectuat un studiu din care a rezultat ca:

- 30-40% din pacientii cu angioplastie cu balon fara stent au dezvoltat restenoza in primele 6luni;

- 30% dintre pacientii cu stent metalic clasic au dezvoltat restenozare;

- Sub 10% dintre pacientii cu stent cu eliberare de substante medicamentoase au suferit reaparitia unei stenoze.

Totusi, trebuie stiut ca, in ciuda faptului ca stentul cu eliberare de substante farmacologice scade in mod important riscul de restenozare, el nu vindeca afectiunea de baza care a stat la producerea stenozei initiale.

Cu toate acestea, daca stilul de viata al unui pacient se schimba in bine dupa interventie, iar tratamentul medical este administrat corect, riscul de restenozare scade si mai mult.

Diagnosticare

Daca medicul suspecteaza restenozarea de stent, poate folosi mai multe investigatii pentru punerea diagnosticului. De asemenea, aceste investigatii ajuta la obtinerea de informatii despre locatia si dimensiunile blocajului si sunt reprezentate de:

- Angiografia coronariana – cu ajutorul unui colorant injectat in artera se pot descoperi eventualele blocaje;

- Ecografia intravasculara – undele sonore sunt emise de un cateter pentru a crea o imagine a interiorului arterei;

- Tomografia prin coerenta optica – unde luminoase sunt emise de un cateter, formand imagini de inalta calitate ale interiorului arterei.

Optiuni de tratament

Restenozarea care nu provoaca simptomatologie, de obicei, nu necesita tratament. Cu toate acestea, cand simptomele apar, ele se vor inrautati treptat, acest lucru necesitand tratament inainte ca artera sa se inchida complet si sa provoace un atac de cord.

Restenozarea intr-o artera fara stent este, de obicei, tratata cu angioplastie cu balon si plasare de stent cu eliberare de substante farmacologice.

Restenozarea in stent este tratata, in cele mai multe cazuri, cu angioplastie cu balon si plasarea altui stent. Balonul este acoperit cu medicamente care inhiba cresterea tesutului.

Daca restenozarea continua sa apara, medicul poate lua in considerare interventia chirurgicala bypass pentru a evita plasarea mai multor stenturi.

In unele cazuri, cand interventiile chirurgicale nu pot fi suportate, medicul va incerca doar tratamentul medicamentos.

Tromboza de stent este intotdeauna o urgenta, iar aproximativ 40% dintre persoanele cu aceasta conditie nu supravietuiesc. Acest procent ridicat de mortalitate, impreuna cu numeroase studii au ajuns la concluzia ca cea mai buna metoda este prevenirea.

Preventia restenozarii se face cu antiplachetare administrate zilnic, precum aspirina si clopidogrel. Aceste medicamente sunt recomandate a fi luate un an sau chiar mai mult de la plasarea stentului.

O alta metoda de prevenire a restenozarii de stent consta in medicatia optima impreuna cu mentinerea unui stil de viata sanatos.

Acest lucru implica renuntarea la fumat, adoptarea unui regim alimentar sanatos, dar si practicarea de exercitii fizice regulate. Astfel, riscul de acumulare a placilor de aterom devine mai scazut.

Concluzii

Restenozarea de stent este o conditie medicala destul de grava. Cu toate acestea, daca dupa montarea unui stent a trecut o perioada de aproximativ doua luni, riscul restenozarii incepe sa scada.

Prevenirea restenozarii este extrem de importanta, si poate fi facuta prin administrarea medicamentelor antiplachetare, asa cum le recomanda medicul, dar si adoptarea unui stil de viata sanatos.

Medicul trebuie informat urgent daca simptomatologia se face resimtita, deoarece lasata netratata, restenozarea de stent poate fi letala.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Biomedica Servicii Medicale
Tel: 0233231513
Piatra-Neamt, Bulevardul Decebal 4, Piatra Neamț, 610012
Policlinica OCH Constanța
Tel: 0241480400
Constanta, Strada Flămânda Nr. 19, Constanța

Citeste si despre:

Ce este sindromul ovarelor polichistice si cum poate fi tratat Ce este un anevrism aortic si cum se poate trata? Ce este infectia cu Campylobacter si cum o tratam Ce este sindromul May-Turner si cum poate fi tratat Ce este inecul uscat sau inecul secundar si cum poate fi prevenit? menoTEST, evaluarea personala pentru menopauza Dr. Romina Sima: Este endometrioza cauza a infertilitatii? Cum o tratam? Stenoza subglotica la copii Stenoza pilorica Stenoza spinala cervicala Stenoza mitrala