Informatii esentiale despre boala Parkinson

Publicat: 10 Septembrie 2018 | Actualizat: 10 Septembrie 2018
Consultant: Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie

Generalitati


Aceasta boala este neurologica, degenerativ progresiva, ce survine in urma distrugerii lente a neuronilor. Dat fiind faptul ca zona afectata are un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta deficit de deplasare, gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala.

La scara mondiala, boala este diagnosticata la 300.000 de persoane anual, crescand odata cu varsta in incidenta si prevalenta. Afecteaza 1% din persoanele cu varsta peste 65 de ani, avand o incidenta de 1,5 ori mai mare la barbati decat la femei si rareori sunt cazurile in care boala survine in copilarie sau adolescenta.

Primele simptome isi fac simtita prezenta dupa varsta de 60 de ani, dar sunt cazuri in care 1 din 10 pacienti sunt diagnosticati cu aceasta afectiune inainte de 50 de ani si 1 din 20 de pacienti in jurul varstei de 40 de ani.

La debutul bolii, semnele si simptomele pot fi usor confundate cu procesul normal de imbatranire, dar pe masura ce boala avanseaza, diagnosticul devine evident. De la debutul primelor simptome se crede ca intre 60-80% din celule sunt deja distruse in zona de control a activitatilor.

Cele trei semne esentiale ale afectiunii sunt: tremorul de repaus, rigiditatea si bradikinezia. Dintre acestea, doua sunt esentiale pentru precizarea diagnosticului corect. Instabilitatea posturala este al patrulea semn ce apare mai tardiv, de obicei dupa 8 ani de evolutie a afectiunii.

Simptome

Simptomele acestei boli se impart in doua categorii: simptome motorii si non-motorii.

Simptomele motorii care includ:
- rigiditatea musculara pe primul plan;
- tremorul de repaus;
- mersul schiopatat;
- miscari lente;
- pierderi frecvente de echilibru;
- “inghetarea” atitudinii prin faptul ca fata devine treptat imobila, clipitul este mai rar, pozitia pe scaun este una intepenita si greu de controlat din cauza rigiditatii si a tremorului esential.

Simptomele non-motorii sunt:

- tulburarile de somn;
- oboseala;
- stari confuzionale;
- hipersalivatie;
- tulburari mictionale;
- inghitire dificila si alimentare greoaie;
- anxietate si stari depresive;
- hipersudoratie;
- aparitia durerilor difuze.

Severitatea bolii Parkinson, modul in care progreseaza si impactul asupra vietii pacientului variaza de la persoana la persoana si tratamentele disponibile astazi pe piata medicala permit un bun control asupra bolii.

Depistarea timpurie a bolii, vizitele regulate la medicul neurolog, respectarea tratamentului recomandat conform fiecarui stadiu al bolii, alimentatia si o activitate fizica minima imbunatatesc vizibil calitatea vietii pacientilor.

Cauze si factori de risc

Cauza principala in aparitia bolii o constituie moartea celulelor nervoase din zona numita substanta neagra, situata in centrul creierului. Aceste celule sunt responsabile de productia de dopamina, un neurotransmitator care permite controlul miscarilor. Daca aceasta zona este afectata, apare deficitul de dopamina.

Cauza pierderii progresive a celulelor nervoase ramane necunoscuta, dar unii cercetatori incrimineaza factorii genetici si pe cei de mediu.

Factorii de mediu incriminati sunt:
- expunerea la substante chimice si pesticide;
- consumatorii de droguri cu potenta mare au efect similar cu expunerea la erbicide si insecticide;
- unele medicamente neuroleptice, cu rol in blocarea receptorilor de dopamina;
- intoxicatia cu mangan sau monoxid de carbon ar duce la moartea neuronala;
- unele tumori craniene, hematomul subdural, boala Wilson, hidrocefalia si tulburarile idiopatice degenerative pot contribui la aparitia bolii Parkinson.

Stadii de evolutie a bolii si particularitatile fiecarui stadiu:

Stadiul 1 are drept particularitate simptomatologia unilaterala, ce se manifesta prin rigiditate, tremor, bradikinezie aparute doar pe o parte a corpului.

Stadiul 2 are ca particularitate aparitia tulburarilor de mers, vorbit si scris, plus cele trei simptome principale manifestate bilateral, dar fara pierdere de echilibru.

In stadiul 3 simptomatologia este deja avansata, dificultatile de echilibru sunt tot mai greu de stapanit, dar totusi se descurca fara a avea nevoie de ajutor si isi pot face singuri unele activitati.

In stadiul 4 afectarea este severa, insa statul in picioare si mersul pe distante mici inca este posibil fara ajutor, doar sprijin cu bastonul si suport fizic pentru desfasurarea activitatilor zilnice.

Stadiul 5 este stadiul in care pacientii au nevoie de scaun cu rotile deoarece mersul este imposibil de coordonat, nu se pot da jos din pat si necesita ingrijire permanenta.

Pe parcursul evolutiei afectiunii sunt anumite perioade de timp in care prezenta simptomelor si a instabilitatii posturale sunt denumite de catre medicul neurolog ca fiind perioade “off”, iar intervalele de timp in care starea pacientilor se amelioreaza datorita eficientei tratamentului poarta denumirea de perioade “on” si este unul dintre cele mai bune perioade din evolutia bolii, la unii pacientii simptomele putand chiar disparea.

Tratament

Tratamentul simptomatic consta in initierea unei terapii care sa creasca cantitatea de dopamina, iar acest tratament poarta denumirea de levodopa.

Medicamentele pentru boala Parkinson pot fi clasificate in mai multe categorii, cele mai utilizate find:

- dopaminergicele, substante care duc la cresterea temporara a cantitatii de dopamina sau care simuleaza actiunea ei, avand rol esential in scaderea rigiditatii musculare si imbunatatind coordonarea, reducand tremorul deranjant pentru o perioada de timp;
- non-dopaminergicele, ce au rolul de a modifica actiunea altor neurotransmitatori cu rol similar dopaminei.

Tratamentul chirurgical se aplica pacientilor din stadiile avansate ale bolii, unde simptomele nu mai raspund la tratamentul medicamentos, dar pacientul trebuie sa fie stabil hemodinamic pentru a rezista pe timpul interventiei.

Se practica talamotomia, o metoda interventionala prin care se sectioneaza sau se distruge o parte a talamusului, in scopul reducerii tremorului parkinsonian.

De mentionat faptul ca aceasta metoda nu imbunatateste si rigiditatea sau bradikinezia, insa 90% din pacientii supusi acestei interventii au avut o evolutie favorabila a bolii, prin reducerea semnificativa a tremorului din partea opusa leziunii.

Nu lipsesc nici complicatiile in urma interventiei, iar acestea sunt legate de tulburari de vorbire ce apar mai ales daca talamotomia a fost bilaterala.

O alta interventie utilizata in neurochirurgie este palidotomia, ce consta in lezarea chirugicala a unei parti din globus pallidus cu scopul de a ameliora cele trei simptome parkinsoniene (tremor, bradikinezie, rigiditate).

Mai nou, aceste tehnici lezionale au fost inlocuite de stimularea cerebrala profunda, ce consta in implantarea unor electrozi in anumite parti importante din creier, ce sunt apoi interconectati la un dispozitiv extern pentru a li se ajusta parametrii in functie de modificarile simptomelor.

Pacientii candidati pentru stimulare sunt cei cu fluctuatii motorii invalidante rezistente la medicatie.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

NEUROAXIS
Tel: 0219965
Sectorul 1, Str. Iordache Golescu Nr. 17
Centrul Medical Profilaxia
Tel: 0727165206
Timisoara, Str. Drubeta Nr.97
Email
Clinici
recomandate

In care cartier din Bucuresti iti recuperezi cel mai repede investitia intr-un apartamentIn care cartier din Bucuresti iti recuperezi cel mai repede investitia intr-un apartament

Test de gramatica: Poti obtine punctaj maxim?Test de gramatica: Poti obtine punctaj maxim?

13 secrete din psihologie care te ajuta sa comunici cu oricine si sa obtii ceea ce vrei13 secrete din psihologie care te ajuta sa comunici cu oricine si sa obtii ceea ce vrei

Citeste si despre:

Ce informatii ne poate oferi un banal EKG?

Diabetul, alcoolul, cancerul: cauze ale disfunctiilor erectile

Trunchiul si extremitatile iti spun de ce afectiuni suferi!

Dintre secretele articulatiilor: glucozamina si condroitina

Top nutrienti care te vor face mai fericit si mai sanatos

Alzheimer

Tulburarile de somn si inaintarea in varsta

Mentinerea unui simt olfactiv sanatos

Afectiuni ale cavitatii bucale