Boala muncii in exces sau sindromul Burnout
Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie
Generalitati
Sindromul Burnout reprezinta o stare patologica de epuizare fizica si psihica, ce apare dupa expunerea prelungita la factori de stres din mediul extern.
De obicei, aceasta stare patologica apare pe fondul unui loc de munca epuizant si suprasolicitant psihic si fizic, cu precadere la persoanele vulnerabile, de aici si denumirea de boala a muncii in exces.
Pentru a recunoaste sindromul Burnout trebuie sa observam daca persoana vizata prezinta labilitate emotionala, oboseala cronica, un nivel scazut de interes si motivatie, dificultati de concentrare si esecuri repetate fara o cauza precisa.
Mai poate aparea si sentimentul de incompetenta profesionala, scaderea satisfactiei profesionale si, de asemenea, scaderea eficientei la locul de munca.
Toate aceste manifestari acumulate la locul de munca se pot rasfrange si asupra vietii personale, afectand relatia de cuplu sau familie, functia sexuala, dar si relatia cu cei din anturaj, iar prieteniile fiind afectate din diverse motive, cum ar fi lipsa chefului de a iesi in oras la cina sau la o cafea cu prietenii etc.
Profesiile care pot cauza sindromul Burnout sunt foarte variate, dar cei mai predispusi oameni sunt cei care lucreaza in domeniul sanatatii (medici, asistenti medicali, moase, infirmiere), cei din domeniul educatiei, asistentii sociali, cei din politie, persoanele cu functii de conducere importante, dar si persoanele simple, fara prea multe studii pot fi afectate de acest sindrom prin simplul fapt ca au foarte multe griji si responsabilitati cum ar fi: ingrijirea batranilor, bolnavilor cronici sau persoanelor cu handicap.
De remarcat este faptul ca nu toate persoanele care au un loc de munca solicitant dezvolta boala muncii in exces, insa persoanele cu riscul cel mai crescut sunt acelea care nu au capacitatea de autodepasire a stresului.
Trasaturile specifice de personalitate ale acestor persoane cu risc crescut sunt: timiditate, nesiguranta, neliniste permanenta, perfectionism, labilitate emotionala, alaturi de lipsa suportului social sau familial.
Aceasta boala a muncii in exces este o realitate a epocii noastre si este tot mai mult favorizata de anumite aspecte specifice ce tin de natura profesiilor actuale, supraspecializarile angajatului, de regulile si aspectele impuse la locul de munca, de volumul de munca, lipsa de experienta a angajatului sau de solicitaritatile impuse angajatului si remunerarea insuficienta, toate acestea sunt factori declansatori, uneori ireversibili daca angajatul continua munca tot in acelasi loc sau reversibili in cazul in care hotaraste sa isi schimbe locul de munca.
Un alt rol important in declansarea acestui sindrom il ausi nesiguranta, competitivitatea crescuta intre angajati, dar si particularitatile fiecarui loc de munca cum ar fi: lucrul in ture sub presiune, factorii de risc, lucrul cu publicul, toate acestea pot contribui la stresul cronic.
Etapele sindromului Burnout
Sindromul Burnout a fost descris ca avand mai multe etape, iar prima etapa incepe cu o incercare de supraincarcare personala pentru a depasi toate solicitarile. In timp, aceasta suprasolicitare duce la oboseala cronica , epuizare, scaderea randamentului, aparitia emotiilor si gandurilor negative, scaderea motivatiei si recaderea sociala.
Persoana devine frustrata, simte ca nu mai poate face fata volumului de munca, dar nici nu poate renunta din motive financiare.
Organismul poate reactiona la stresul cronic prin aparitia reactiilor de tip psihosomatic cum ar fi: probleme digestive (diaree, greata, varsaturi, constipatie), probleme cardiovasculare (palpitatii,cresteri ale valorilor tensionale, dureri retrosternale in situatii tensionate), aparitia durerilor de cap, insomnii, tulburari de alimentatie caracterizate fie printr-un apetit crescut, fie prin lipsa poftei de mancare, scaderea imunutatii, aparitia modificarilor hormonale legate de glanda tiroida, aparitia diabetului declansat de stres si alimentatie bogata in dulciuri si in ultimul rand abuzul de alcool si tutun.
A doua etapa in cadrul sindromului este cea in care isi fac aparitia afectiunile psihice precum: insomnia cronica si dependenta de medicatie, depresia, anxietatea, abuzul de alcool si sau droguri pentru a face fata situatiilor dificile de la serviciu sau chiar suicidul, in unele cazuri, in care interventia este prea tardiva.
Pentru a nu se ajunge in etapa a doua este indicat ca managementul sindromului Burnout sa includa evaluarea atenta si completa a angajatilor chiar de la primul interviu, dar si de mai multe ori pe an, pentru a depista o eventuala decompensare psihica a angajatului.
Evaluarea va include interviul psihiatric, testele psihologice, examenul clinic al starii generale de sanatate si o serie de investigatii paraclinice de laborator.
Se mai poate folosi de catre psiholog sau chiar de catre manager un chestionar specific pentru a depista nivelul de stres, ce se numeste “inventarul Maslach” si cuprinde o serie de 25 de intrebari structurate pe 3 parti, care se refera la extenuarea emotionala, depersonalizarea si reducerea realizarilor personale, iar pe baza acestui chestionar pot fi depistate gradele de afectare a tuturor angajatilor si se pot lua masuri in acest sens fara a se ajunge la epuizare profesionala.
Tratamentul asupra sindromului Burnout se efectueaza prin masuri generale si specifice de combatere a stresului prin intermediul psihoterapiei, ce ofera un suport psihic bun si favorizeaza cresterea increderii in fortele proprii.
Tehnicile de relaxare au si ele un efect benefic atat pentru corp, cat si pentru minte prin diverse metode (masaj antistres, aromoterapie)m ce fac sa de scoata din transa zilnica si sa iti ofere cateva minute de rasfat personal.
Tratamentul simptomelor de natura psihiatrica sunt date doar la indicatiile medicului psihiatric avizat pentru a decide daca persoana in cauza necesita un tratament medicamentos sau are nevoie doar de un supliment alimentar.
Corectia dezechilibrelor biologice pot fi reglate automat prin inlaturarea factorilor stresanti, prin schimbarea stilului alimentar sau, daca este cazul, prin indicatii medicale ce difera in functie de fiecare pacient si de sistemul afectat.
Concluzii
Este imprortant ca acest sindrom sa fie depistat si constientizat la timp, iar masurile de inlaturare si tratamentul sa fie initiat cat mai precoce pentru a preveni aparitia afectiunilor psihiatrice si psihosomatice, uneori greu de tratat si de controlat.
Iar ca regula de baza in evitarea suprasolicitarii trebuie respectata regula celor 3 de 8:
1) 8 ore de somn;
2) 8 ore de munca;
3) 8 ore de odihna.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
