Ameteala si pierderi de echilibru? Tot ce trebuie stiut despre vertij

Actualizat: 22 Noiembrie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Oancea Madalina Elena
Consultant medical:

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Generalitati


Vertijul, o problema comuna in practica medicala, poate avea impact semnificativ asupra calitatii vietii. Este esentiala intelegerea mecanismelor fiziologice implicate pentru a dezvolta abordari terapeutice eficiente.

Mecanismele Fiziologice ale Vertijului:
Vertijul poate fi generat de o varietate de cauze, inclusiv tulburari ale urechii interne (labirintului), afectiuni neurologice sau modificari in functionarea sistemului vascular. Dezechilibrul in transmiterea semnalelor senzoriale si a informatiilor de orientare contribuie la aparitia senzatiei de miscare inexistenta.

Cauze

Exista o serie ampla de afectiuni medicale ce pot duce la vertij. De cele mai multe ori, vertijul apare din cauza unui dezechilibru de la nivelul urechii interne. Mai putin frecvent, vertijul este consecinta unor tulburari de la nivelul creierului.

Cele mai frecvente cauze ale vertijului sunt reprezentate de:

Labirintita – se caracterizeaza prin inflamatia labirintului situat la nivelul urechii interne si a nervului vestibulocohlear. Cel mai frecvent, acest lucru apare ca urmare a unei infectii virale;

Neuronita vestibulara – inflamatia nervului cohleovestibular din cauze virale poate duce, de asemenea, la aceasta afectiune si la vertij;

Colesteatomul – se caracterizeaza printr-o crestere de tesut la nivelul urechii medii. Cauza principala consta in infectiile repetate. In cazul in care se dezvolta o masa de tesut mare, pierderea auzului si ametelile sunt inevitabile.

Boala Meniere – reprezinta o patologie complexa a urechii interne, afectand echilibrul si auzul. Simptomele caracteristice includ episoade de vertij sever, pierdere de auz progresiva, zgomote sau tinitus in urechi si senzatia de plenitudine auriculara. Aceste simptome pot aparea in crize, afectand semnificativ activitatile zilnice ale pacientilor.

Vertij paroxistic pozitional benign – se considera ca aceasta afectiune survine din cauza perturbarii otolitelor ce reprezinta cristale formate din carbonat de calciu ce se deplaseaza in timpul miscarii, stimuland nervul vestibular. Cauza afectiunii este necunoscuta, dar se suspecteaza ca adultii in varsta sunt mai afectati. De asemenea, boala a fost corelata cu dementa si este de doua ori mai frecventa la femei decat la barbati.

Alte cauze: migrene, traumatisme cranio-cerebrale, consumul unor anumite medicamente, interventiile chirurgicale la nivelul urechii, repausul exagerat la pat, existenta unei fistule perilimfatice, herpesul zoster, otoscleroza, scleroza multipla, sifilisul, tumorile cerebrale, accidentul vascular cerebral si atacul ischemic tranzitor.

Clasificare

Exista doua tipuri principale de vertij, in functie de factorul cauzal:

Vertijul periferic – de cele mai multe ori, tratarea vertijului periferic reprezinta apanajul medicilor ORL.

Vertijul central 

Diagnostic

Pentru un diagnostic corect, anamneza pacientului este extrem de importanta. Prin aceasta, medicul poate afla numeroase informatii despre pacient si despre afectiunea de care acesta sufera.

De asemenea, prin intermediul anamnezei, informatiile cu privire la motivele prezentarii la medic sunt mult mai bine sistematizate. Istoricul medical al pacientului este extrem de important, fiind necesare orice informatii cu privire la leziunile sau infectiile recent suferite.

In unele cazuri, medicul poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentare, precum tomografia computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM).

Electronistagmografia si videonistagmografia reprezinta doua investigatii speciale ce pot oferi foarte multe detalii despre nistagmus.

Proba Romberg reprezinta o evaluare facuta frecvent de medicii neurologi pentru a evidentia vertijul. Pacientul este rugat sa stea in ortostatism si cu ochii inchisi, cu picioarele alaturate si mainile ridicat in pozitie orizontala, in fata. In cazul vertijului periferic, pacientul va devia de partea labirintului lezat.

O alta proba efectuata pentru a evidentia urechea lezata este proba bratelor intinse sau proba Barany. Pacientul trebuie sa intinda mainile inainte, iar pozitia degetelor trebuie fixata de catre examinator. Ulterior, la inchiderea ochilor, mana de aceeasi parte cu labirintul afectat va devia.

Tratament

Abordarea tratamentului vertijului depinde de cauza identificata. Terapia poate include modificari in stilul de viata, medicamente anti-vertij, exercitii de reabilitare vestibulara sau, in unele cazuri, interventii chirurgicale. Tehnicile de terapie cognitiv-comportamentala si biofeedback pot contribui la gestionarea simptomelor in cazurile de vertij cronic.

De cele mai multe ori, medicamentele pot ameliora simptomele. De exemplu, antiemeticele pot reduce greata, iar infectiile de la nivelul urechii pot fi vindecate cu antibiotice sau antivirale.

Pacientii cu vertij paroxistic pozitional benign pot necesita interventii chirurgicale la nivelul urechii interne pentru a fi vindecati. 

Alte optiuni de tratament al vertijului constau in:

- Reducerea aportului de sare si administrarea de medicamente diuretice pentru a reduce volumul de lichid din organism si din urechea interna;

- Evitarea cafeinei, a alcoolului si a tutunului;

- Folosirea unui aerator transtimpanic;

- Interventii chirurgicale pentru decomprimarea sacului endolimfatic sau sectionarea nervului vestibular;

- Acupunctura, suplimente pe baza de plante sau alte terapii alternative (nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa sustina eficienta lor).

Pe langa tratamentul vertijului si a starii de baza, pacientii trebuie sa urmeze si cateva masuri de precautie. De exemplu, acestia trebuie sa nu conduca si sa aiba mare grija cand utilizeaza o scara.

Caderile sunt foarte frecvente in cazul pacientilor cu vertij, iar prin modificarile unor obiceiuri zilnice, acestea pot fi prevenite.

In plus, persoanele cu vertij nu trebuie sa efectueze miscari bruste ale capului si ochilor si este indicat sa se deplaseze doar prin zone luminate corespunzator si fara obiecte ce ar putea duce la vatamari.

Cercetarile in domeniul neurostiintelor si al terapiilor inovatoare ofera perspective promitatoare pentru tratamentul vertijului. Noi modalitati de stimulare neuromodulatoare si abordari personalizate, adaptate la caracteristicile individuale ale pacientului, ar putea reprezenta viitorul terapeutic al acestei afectiuni


Citeste si despre:

Primul ajutor in caz de vertij Vertijul Vertijul - tulburari de echilibru Cauzele si tratamentele principale ale vertijului Ce este vertijul si cum poate fi tratat Ameteala care apare brusc (vertij- manevra Epley) Redefinirea standardelor in sanatate si nutritie Aronia si sanatatea cardiovasculara: un remediu pentru hipertensiune Poate stresul sa cauzeze vertij? Vertijul paroxistic benign: tablou clinic, diagnostic si tratament Vertijul – simptome, cauze si tratament Hidrocodona Cafeina Senzatia de ameteala: cauze