Dependenta de anumite alimente este un fenomen real, validat de catre cercetatori. Oamenii de stiinta au descoperit ca unele tipuri de hrana pot avea efecte similare cu cele narcoticelor asupra creierului uman.
Persoanele care nu se pot abtine de la ciocolata sau cartofi prajiti sunt considerate "lacome" sau "lipsite de vointa". In realitate, este pot fi victimele unor reactii chimice puternice la nivel cerebral, provocate de anumite substante din compozitia unor alimente.
Tot mai multe cercetari stiintifice sunt dedicate introducerii alimentelor, respectiv a substantelor continute de acestea, in aceeasi categorie cu abuzul de droguri sau alcool. Oamenii de stiinta cred ca de vina pentru adictia de mancare sunt trei elemente-cheie: zaharul, sarea si grasimile. Organismul uman nu a evoluat suficient de mult, incat sa gestioneze efectul triplu de hiperstimulare al acestor trei ingrediente din hrana.
In trecut, zaharul era consumat mult mai rar, sarea era doar un condiment de garnisire a mancarii, iar grasimile erau consumate in doze mici. Era moderna a revolutionat alimentatia oamenilor si a adus in prim-plan alimentele procesate. Acestea contin de multe ori o combinatie periculoasa de zahar, sare si grasimi, avand un aport scazut de proteine, fibre si apa, nutrienti care ajuta organismul sa proceseze zaharurile, sodiul si lipidele.
Femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa dezvolte o dependenta fata de anumite alimente, deoarece au tendinta mai des sa se priveze de anumite preparate culinare, ca apoi sa le consume in exces (inghetata, ciocolata, chipsuri etc.). Acest obicei creste sensibilitatea creierului la substantele din alimentul savurat abuziv, ele ajungand sa aiba acelasi efect al adictiei precum nicotina, alcoolul sau drogurile.
1. Inghetata
Un loc fruntas in lista alimentelor care dau, de regula, dependenta se afla inghetata. Desertul preferat al verii contine toate cele trei ingrediente asociate cu efectul de adictie alimentara: zaharul, grasimile si sodiul.
Studiile efectuate pe animale au demonstrat ca un consum regulat de deserturi procesate, asa cum este inghetata, conduce la pierderea interesului pentru alte alimente considerate odinioara ca fiind deserturi, precum pepenele rosu. Creierul resimte o satisfactie mai mare dupa consumul unei prajituri, decat al unui fruct. Prin urmare, va dori sa primeasca doze tot mai mari din alimentul care i-a produs o placere superioara.
2. Dulciurile
Napolitanele, acadelele, bomboanele si alte dulciuri pot crea o dependenta ale carei efecte sa se manifeste pe toata durata vietii. Seful catedrei de psihiatrie de la Universitatea din Florida, Mark Gold, a cercetat vreme de trei decenii dependenta de anumite alimente. Concluziile sale indica faptul ca expunerea la alimente bogate in zahar in mediul intrauterin si in copilarie creeaza o puternica tendinta spre adictia de dulciuri a viitorilor adulti.
3. Cartofii prajiti
Cartofii prajiti sunt cei mai mari dusmani ai siluetei si visul implinit al antreprenorilor din industria alimentara. In acelasi timp, ei reprezinta un exemplu excelent al trio-ului periculos zahar-sare-grasimi. In afara de faptul ca putine persoane le pot rezista, cartofii prajiti pot avea si efect cancerigen, din pricina substantei numite acrilamida din compozitia lor.
4. Ciocolata
O patratica sau doua de ciocolata pot fi preludiul unei nevoi accentuate de a manca tot mai mult din acest desert indragit la nivel global. Un studiu publicat in revista internationala "Jurnal de Psihofiziologie" a scos in evidenta ca persoanele care consuma zilnic ciocolata au acelasi comportament si aceleasi raspunsuri emotionale la acest desert, precum dependentii de droguri la substantele stupefiante.
Ciocolata neagra, cu un continut cat mai ridicat de cacao si cat mai amara, este chiar benefica sanatatii si nu predispune la adictie. In schimb, ciocolata intens procesata cu zahar, lapte praf, grasimi si alte creme, este nerecomandata de medicii nutritionisti, tocmai pentru susceptibilitatea crescuta la abuzuri.
5. Fursecurile
Alte studii ale cercetatorilor au descoperit ca simplul privit al fursecurilor stimuleaza secretia de dopamina, hormonul asociat cu starile de placere si fericire. Imediat dupa consumul alimentului care a declansat aceasta reactie, creierul este intens stimulat, crescand nevoia ingerarii de cantitati tot mai mari.
6. Chipsurile de cartofi
Cu un continut foarte bogat de sare si grasimi, dar si cu zaharuri adaugate pentru aromatizare, chipsurile de cartofi se inscriu si ele pe lista alimentelor care pot da dependenta. O varianta mult mai sanatoasa este sa preparati chipsuri acasa, la cuptor, din varza kale, dovlecei, sfecla rosie, ridichi sau frunze de spanac.
7. Sursele de carbohidrati simpli
Pastele, painea si orezul rafinate, surse de carbohidrati simpli cu eliberare rapida, stimuleaza productia de dopamina, crescand dorinta de a consuma cantitati tot mai mari. Cercetatorii au descoperit un efect similar intre consumul de carbohidrati simpli si cocaina asupra centrului placerii al creierului. Privarea de o portie in plus poate declansa simptome asociate cu starile de sevraj precum anxietatea, durerile de cap sau irascibilitatea.
8. Guma de mestecat
Desi nu ajunge sa fie inghitita, guma de mestecat poate crea si ea dependenta, spun specialistii. In primul rand, zaharul sau alti indulcitori din compozitia sa sunt rapid absorbiti in organism, declansand intregul proces al dopaminei si stimularii poftei accentuate de "mai mult".
In al doilea rand, mestecatul este o activitate compulsiva, crescand predispozitia la dezvoltarea unei dependente (mai ales atunci guma este consumata ca substitut pentru alte actiuni, asa cum este fumatul). Chiar si asa, specialistii spun ca este intotdeauna de preferat sa mestecati guma pentru a renunta la un produs de patiserie sau la un tic nervos deranjant (rosul unghiilor, de pilda).
9. Alimentele dietetice
Inscriptionate pe eticheta cu mesajele de "dietetice", "light" sau cu continut redus de zahar, aceste alimente procesate pot creste predispozitia la un consum abuziv. In primul rand, este vorba despre confortul psihic de alegere a variantelor asa-zis sanatoase ce favorizeaza abuzul, iar in al doilea rand, continutul lor caloric poate fi chiar mai mare, din pricina aditivilor adaugati suplimentar pentru aromatizare.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.