5 legume mai putin comune si cum pot fi consumate

Actualizat: 17 Iulie 2014
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Generalitati


In afara de rosii, castraveti si ardei, in meniul zilnic se pot strecura si alte legume mai putin comune, dar la fel de bogate in vitamine, minerale, fibre si antioxidanti precum soiurile vegetale consumate la scara larga.

Multi dintre noi ignora numeroase legume gustoase si hranitoare, doar din pricina aspectului si texturii lor aparte. Diversificarea meniului zilnic poate fi realizata usor cu ajutorul acestor soiuri de legume mai putin populare, odata ce invatati cum sa le consumati!

Legume sanatoase dar mai putin cunoscute

Consumate doar in anumite regiuni ale tarii noastre sau provenite din colturi exotice ale lumii, urmatoarele legume mai putin cunoscute au proprietati nutritive unice, de care va puteti bucura la fiecare masa principala.

1. Prazul

Arata ca o ceapa verde mutanta, insa furnizeaza nutrienti importanti, in schimbul unui gust mai dulce. Prazul este consumat in cantitati mari in regiunea Olteniei, un ingredient-cheie al multor preparate usoare de vara si nu interfereaza cu aroma celorlalte legume cu care este consumat.

Prazul contine vitaminele A, B, C, E, K, mineralele potasiu, calciu, magneziu, fier, mangan si zinc, precum si fibre alimentare si polifenoli. O tija de praz contine pana la 31 mcg de vitamina K (34% din necesarul zilnic), nutrient care ajuta la prevenirea coagularii sangelui.

Prazul are proprietati diuretice, calmante, antiseptice, decongestive, laxative si expectorante. Flavoinoidul kampferol din aceasta leguma are rol protector asupra vaselor de sange, iar acidul folic furnizat de praz protejeaza inima prin scaderea nivelului de homocisteina.

Pentru a consuma prazul, este necesar sa ii indepartati radacina si varfurile frunzelor cu un cutit. Se poate consuma in loc de ceapa in preparatele gatite termic (sosuri, tocanite, supe, ciorbe si umpluturi) sau ca ingredient intr-o salata de vara, dupa ce este oparit in apa fierbinte si racit.

2. Anghinarele

Anghinarea este o planta comestibila ce provine din regiunea mediteraneeana, cultivata pentru solzii carnosi ai inflorescentei si pentru receptaculii florali cu aroma placuta. Bulbii florii sunt utilizati in gastronomie.

Extrem de benefica pentru sanatate, anghinarea este o sursa excelenta de fibre, vitaminele C si K, acid folic si intregul complex de vitamine B, fiind recomandata in special pentru dieta femeilor insarcinate. O anghinare medie furnizeaza 107 mcg de acid folic, ceea ce constituie circa 26% din doza zilnica recomandata. Anghinarea stabilizeaza nivelul glicemiei in sange, contine numerosi antioxidanti, previne cancerul, protejeaza sistemul digestiv, imbunatateste activitatea bilei, previne hipertensiunea arteriala si anemia si trateaza halena.

Pentru a prepara anghinarea proaspata, taiati tulpina si varful plantei, apoi tundeti frunzele cam 2 cm cu o foarfeca. Puneti anghinarea cu fundul in jos in apa clocotita si lasati-o la fiert timp de 30-40 de minute. Pentru a o consuma, culegeti frunzele groase si savurati pulpa acestora.

Mai puteti taia inima anghinarei cu un cutit, eliminand tulpinile fibroase, ca apoi sa o taiati cubulete si sa o adaugati intr-o salata.

3. Feniculul

Feniculul este o planta perena utilizata si in scop culinar, care accentueaza aroma pestelui si a fructelor de mare, fiind un ingredient excelent si pentru salate. Aceasta leguma contine numeroase minerale esentiale pentru sanatate (cupru, fier, calciu, potasiu, mangan, seleniu, zinc si magneziu), vitaminele A, E si C si substantele antioxidante tiamina, piridoxina, riboflavina.

Bulbii de fenicul sunt surse excelente de potasiu si de vitamina C. Radacina feniculului poate fi folosita la diverse preparate culinare si adaugata in sucuri naturale de fructe si legume.

Pentru a prepara aceasta leguma, taiati tulpinile verzi pana cand reusiti sa curatati bulbul alb, pe care sa il sectionati in jumatate ulterior si apoi sa il taiati in cuburi fine sau rondele. O reteta excelenta este sa adaugati feniculul intr-un sos din maioneza degresata, otet de cidru, zeama se lamaie, marar marutit proaspat si o lingurita de miere.

O alta varianta preferata de bucatarii profesionisti este taierea bulbului in felii mai groase si coacerea lor intr-o tigaie cu putina apa (sau supa de pui), acoperite cu folie de aluminiu sau hartie de pergament. Se lasa pe foc pana cand apa se evapora, iar bucatile de fenicul sunt moi.

4. Bamele

Numite si okra, bamele sunt legume des intalnite in bucataria indiana, dar si in preparatele traditionale din Africa si America Latina. Aceasta leguma lunga si verde, cu seminte, contine din abundenta fier si calciu, precum si vitaminele A si C.

Furnizeaza si riboflavina, tiamina, acid folic, potasiu, zinc, magneziu si fibre. Bamele au si efect protector la nivelul intestinelor, ajuta la tratarea ulcerului, scad riscul instalarii cataractei si previn diabetul si afectiunile cutanate.

Bamele pot fi servite crude, preparate pe gratar, la aburi, coapte, prajite, fierte sau murate. Le puteti prepara in tigaie, cu un strop de ulei de masline si cateva felii subtiri de ardei iute. La cuptor, se pot asezona cu condimentele preferate si se pot rumeni, pana devin crocante.

5. Topinamburul

Cunoscut in popor sub numele de morcov porcesc, nap porcesc, mar de pamant sau cartoful saracilor, topinamburul este o planta a carei parte comestibila este tuberculul subteran. Acest aliment este recomandat in special persoanelor care sufera de diabet, deoarece contine un polizaharid care nu creste nivelul de glicemie.

Topinamburul este o sursa excelenta de fier si prebiotice, care mentin echilibrul bacteriilor bune din tractul digestiv. Leguma este recomandata si in curele de slabit, datorita senzatiei de satietate pe care o induce cu rapiditate.

Pentru a-l prepara, topinamburul se spala, se curata de coaja si te taie rondele. Poate fi sotat alaturi de alte legume si copt (prinde o textura untoasa). Tuberculii au un gust dulceag (datorita inulinelor din compozitie, un grup de oligozaharide ce contin fructoza). Puteti adauga leguma in salate, o puteti fierbe in apa sarata sau ii puteti praji feliile exact ca pe cartofii-pai.


Citeste si despre:

Solutii pentru cele mai rusinoase probleme ale barbatilor Cum sa recunoasteti corect simptomele osteoartritei 10 alimente care ajuta la tratarea celor mai comune probleme ale pielii Cum influenteaza alimentatia sanatatea orala? Cum sa previi raceala sau gripa? Ce afectiuni pot fi detectate cu ajutorul unui RMN cerebral Dietele pot afecta imunitatea? Ce este postul intermitent si cum functioneaza Cat inseamna o portie de fructe sau legume? Beneficiile sucurilor de legume pentru sanatate Beneficiile fructelor si legumelor de vara