Reflexul este o reactie adecvata, involuntara, a organismului fata de un excitant. Examinarea reflexelor face parte din examenul obiectiv neurologic. Exista mai multe tipuri de reflexe: osteotendinoase, cutanate, idiomusculare, de postura, arhaice etc. Cele mai cunoscute sunt cele osteotendinoase - lovind un tendon muscular cu un ciocan de cauciuc se va obtine o contractie scurta a muschiului respectiv.
Reflexele hipoactive focale ale extremitatilor inferioare (picioare) necesita efectuarea unei radiografii a coloanei lombosacrate, tomografia sau RMN-ul maduvei lombosacrate, studii ale vitezei de conducere nervoase si EMG.
Reflexele hipoactive ale extremitatilor superioare (maini) pot fi investigate cu ajutorul radiografiei coloanei cervicale, RMN-ul maduvei cervicale, studii ale vitezei conducerii nervoase, EMG. Radiografia toracica poate fi utila in depistarea unei tumori Pancoast.
Reflexele hipoactive difuze asociate cu alte semne neurologice necesita investigatii pentru neuropatie.
Dozarea vitaminei B12 si a acidului folic sunt utile pentru diagnosticul anemiei pernicioase. EMG si biopsia musculara pun diagnosticul distrofiei musculare. Punctia spinala ajuta la diagnosticul poliomielitei si sindromului Guillain-Barr. Daca reflexele hipoactive fac parte din tabloul clinic al unei boli toxice sau inflamatorii a sistemului nervos, investigatiile necesare sunt similare cu cele din coma.