Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Mielopatia reprezinta un grup de afectiuni care implica deteriorarea maduvei spinarii, fie prin compresie, ischemie, inflamatie, trauma sau alte mecanisme patologice.
Aceasta poate afecta functiile motorii, senzoriale si autonome, avand un impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientilor. In acest articol, se vor analiza tipurile de mielopatie, mecanismele patogenice, abordarile diagnostice si terapeutice, precum si perspectivele de cercetare.
Mielopatiile pot fi clasificate pe baza etiologiei lor:
Mielopatii degenerative
Mielopatia cervicala spondilogena: Cea mai frecventa cauza de disfunctie a maduvei spinarii la adulti. Este rezultatul compresiei maduvei din cauza modificarilor degenerative ale coloanei cervicale (ex. osteofite, hernii de disc).
Mielopatii inflamatorii si autoimune
Mielita transversa: O inflamatie acuta care afecteaza un segment specific al maduvei spinarii, fiind adesea asociata cu afectiuni precum scleroza multipla, lupusul eritematos sistemic sau neuromielita optica (NMO).
Mielopatii infectioase
Cauzate de agenti patogeni precum Mycobacterium tuberculosis (tuberculoza spinala), virusul varicelo-zosterian sau HIV.
Mielopatii vasculare
Infarctul medular: Apare in urma ischemiei maduvei, de obicei din cauza unei disectii aortice, embolismului sau vasculitei.
Fistulele arterio-venoase durale: Complicatii vasculare care pot duce la congestia venoasa cronica a maduvei.
Mielopatii neoplazice
Determinate de compresia maduvei prin tumori primare (ex. ependimoame) sau metastaze.
Mielopatii toxice si metabolice
Deficienta de vitamina B12 (degenerescenta combinata subacuta) sau expunerea la substante neurotoxice (ex. plumb, arsenic).
Mielopatii traumatice
Leziuni acute cauzate de fracturi vertebrale, deplasari sau leziuni prin penetrare.
Fiziopatologia mielopatiei
Mielopatia rezulta din perturbarea functiilor normale ale maduvei spinarii prin urmatoarele mecanisme:
Compresie mecanica: Reducerea spatiului disponibil pentru maduva determina ischemie si demielinizare secundara. In mielopatia cervicala spondilogena, presiunea cronica poate duce la atrofie neuronala si glioza.
Inflamatie si autoimunitate: Productia de citokine si activarea limfocitelor T in mielita transversa induc o cascada de leziuni neuronale si demielinizare.
Ischemie si hipoxie: In infarctul medular, fluxul sanguin insuficient provoaca moarte neuronala rapida.
Toxicitate metabolica: Tulburarile metabolice interfereaza cu sinteza mielinei, cauzand degenerare axonala.
Simptomele mielopatiei variaza in functie de localizarea si severitatea afectarii maduvei spinarii:
Simptome motorii: Slabiciune musculara, spasticitate, hiperreflexie sau reflexe patologice (ex. semnul Babinski).
Simptome senzoriale: Parestezia, hipoestezia sau durere radiculara.
Simptome autonome: Disfunctii urinare, intestinale sau sexuale, mai ales in leziunile medulare joase.
Simptome sistemice: In cazul mielopatiilor infectioase sau inflamatorii, pot aparea febra, oboseala si pierdere in greutate.
Diagnosticul precoce este esential pentru a preveni deteriorarea ireversibila. Abordarea diagnostica include:
Istoricul medical si examenul clinic
Identificarea factorilor predispozanti, precum traumele recente, infectiile sau bolile sistemice.
Evaluarea reflexelor, tonusului muscular si functiilor senzoriale.
Investigatii imagistice
Rezonanta magnetica (RMN): Metoda de electie, ofera detalii despre compresia medulara, inflamatie sau ischemie.
Tomografia computerizata (CT): Utila pentru evaluarea structurilor osoase.
Testele de laborator
Analize sanguine pentru markeri inflamatori, vitamine (ex. B12) si teste serologice pentru infectii.
Punctia lombara: Analiza lichidului cefalorahidian poate dezvalui inflamatie, infectie sau demielinizare.
Teste electrofiziologice
Electromiografia (EMG) si studiile de conducere nervoasa pot ajuta la diferentierea mielopatiei de radiculopatie sau neuropatie periferica.
Tratamentul depinde de etiologia specifica si poate include:
Tratament medical
Corticosteroizi: Indicati in mielita transversa si alte mielopatii inflamatorii.
Antibiotice/antivirale: Pentru mielopatiile infectioase.
Suplimente: Corectarea deficitului de vitamina B12 sau a altor carente metabolice.
Tratament chirurgical
Decompresia maduvei spinarii in mielopatiile cauzate de stenoza, hernii de disc sau tumori.
Embolizarea sau tratamentul chirurgical al fistulelor durale.
Reabilitare si management pe termen lung
Fizioterapia: Prevenirea contracturilor si mentinerea mobilitatii.
Terapia ocupationala: Adaptarea la activitatile zilnice.
Psihoterapia: Gestionarea impactului psihologic al dizabilitatii.
Prognosticul mielopatiei depinde de cauza subiacenta si de promptitudinea interventiei terapeutice. In cazurile de compresie cronica, recuperarea completa este adesea dificila din cauza leziunilor neuronale ireversibile.
Perspectivele de cercetare includ:
Dezvoltarea de biomarkeri pentru diagnosticul precoce.
Studii clinice privind terapiile regenerative, cum ar fi utilizarea celulelor stem si moleculelor neuroprotectoare.
Tehnologii avansate de imagistica pentru detectarea leziunilor subclinice.
Mielopatia este o patologie complexa, cu multiple cauze si manifestari clinice. Diagnosticarea precoce si abordarea terapeutica multidisciplinara sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. Investigatiile viitoare in domeniul neurostiintei ofera sperante pentru tratamente mai eficiente si pentru regenerarea maduvei spinarii.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.