Indicatii
Radacina de obligeana contine un ulei volatil placut mirositor si un principiu amar (acorina), datorita carora are proprietati tonicaperitive, eupeptic-amare, antispastice gastro-intestinale, sedative, analgezice. Se foloseste ca stimulent al secretiei gastrice, marind pofta de mincare si in diferitele afectiuni ale stomacului. In balonari abdominale (flatulenta), obligeana usureaza eliminarea gazelor (carminativ) si calmeaza colicile. Datorita unui principiu activ numit azarona, obligeana are actiune tranchilizanta (calmant psihic). Preparatele din radacina de obligeana combat febra, au excelente proprietati diuretice, anticonvulsive, antiaritmice, antitabagice si bactericide.
Radacina de obligeana nu este utilizata numai datorita puterii ei intaritoare in cazul unei slabiri generale a organelor digestive, in balonari stomacale si intestinale, precum si in colici, ci ea ajuta si in dereglari glandulare si artrita. Contribuie foarte mult la curatirea de mucozitati a intestinelor si stomacului cu secretii abundente. Cand aciditatea gastrica lipseste sau se afla in exces, radacina de obligeana o regleaza in ambele cazuri. Este indicata si in hipometabolism (metabolism scazut), in hipotonie (lenevie) intestinala, in scleroza si hidropizie. Oamenii neobisnuit de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hrane bune, ar trebui sa bea ceai de obligeana. Acest ceai inlatura inapetenta, se recomanda in cazul functionarii proaste a rinichilor si este un mijloc bun de curatire pentru organism.
In urma cazurilor pe care le-au rezolvat, multi specialisti in fitoterapie au constatat ca radacina de obligeana poate vindeca orice tumoare stomacala si intestinala, oricit ar fi de veche si de rea, chiar maligna. intr-o ceasca de apa rece se pune o lingurita rasa de radacini de obligeana, se lasa sa stea peste noapte, a doua zi se incalzeste usor in baie de abur sau apa, se strecoara si se bea cite o inghititura inainte si dupa fiecare masa. Aceasta inseamna 6 inghitituri pe zi. A nu se depasi doza! Acest tratament se refera la intregul traiect stomacal si intestinal, inclusiv la ficat, bila, splina si pancreas.
Infuzie sau decoct din 1 lingura rizom uscat si macinat la 200 ml apa. Infuzia se bea in 3 reprize/zi, in cazul bolilor de stomac, indigestii dar si raceala, reumatism, scorbut, boli nervoase. Din decoct se beau 3-4 linguri/zi, inainte de masa, ca tonic gastric, pentru evitarea starilor de voma, activarea diurezei si transpiratiei in stari gripale, nefrite si enterite.
Tinctura din 10-20 g rizomi uscati si maruntiti in 100 ml alcool de 70`. Se macereaza 8-10 zile, la temperatura camerei, cu agitatie de 2-3 ori/zi, apoi se strecoara in sticlute brune, bine inchise si se consuma zilnic 20-30 de picaturi, de 2-3 ori/zi, inainte de mesele principale, pentru stimularea poftei de mincare sau, dupa masa, pentru actiune carminativa.
Tinctura in amestec din 30 g rizomi de obligeana, 20 g fructe de chimion, 20 g fructe de fenicul, 20 g flori de musetel si 20 g menta la 1 litru alcool de 70 de grade. Se macereaza 7 zile si se beau 3-4 linguri/zi, avind efecte carminative (elimina gazele abdominale) sau sedative in bolile nervoase si mintale (isterie, epilepsie, delir, nevroze, amnezie, insomnie, melancolie).
Vin aromatic din 100 g rizomi uscati la 1 litru de vin rosu. Se macereaza la rece 8 zile, se adauga 150 g zahar si se bea cite un paharel inainte de masa, avind actiune tonic-amara in stimularea poftei de mincare dar si pentru efecte sedativ-antispastice.
Pulbere din 1-4 virfuri de cutit de rizomi uscati si macinati, care se ia zilnic, inainte de masa, ca tonic gastric si stomahic.
Radacina uscata, mestecata incet, ii poate ajuta pe fumatori sa scape de acest viciu. Dupa mestecare, se arunca.