afectiune cronica ce este caracterizata prin survenirea unei artrite care afecteaza, in principal, articulatile sacroiliace si cele ale rachisului. Spondilartrita anchilozanta, afectiune care apartine grupului spondilartropatiilor, nu are o cauza cunoscuta. Bolnavii sunt, in majoritate, de sex masculin, afectiunea debutand, in general, intre 15 si 30 ani. Spondilartrita anchilozanta debuteaza prin dureri localizate de cele mai multe ori in fese, in spatele coapselor si in partea medie a spatelui, care se accentueaza la sfarsitul noptii si dimineata, si se agraveaza din nou seara. afectiunea inainteaza, in general, de jos in sus, de la bazin catre rachisul cervical. articulatiile membrelor sunt mai rar afectate, cu exceptia soldurilor, a caror atingere poate deranja mersul, si, intr-o mai mica masura, genunchii si umerii.
Diagnosticul - Se bazeaza, ca si pentru alte spondilartropatii, pe diferite criterii clinice (caracterul durerilor si sensibilitatea la tratament) si genetice (prezenta antigenului HLA B 27) mai curand decat cele radiologice.
Spondilartrita anchilozanta inainteaza lent, prin pusee, intr-o perioada de zece, douazeci de ani sau chiar mai mult. Evolutia bolii, in absenta tratamentului, este variabila dupa subiect, marcata la aproximativ jumatate dintre bolnavi de o redoare a coloanei vertebrale, in intregime sau partial. Atingerea articulatiilor costovertebrale poate fi responsabila de o insuficienta respiratorie.
Tratament - Aceasta consta din antiinnamatoare nesteroidiene, luate de preferinta seara, inainte de culcare.
Sinonim: spondilartrita anchilozanta, spondilita anchilozanta.